1. În volumul autobiografic "All I need is love" actorul german Klaus Kinski (un ins cu o personalitate aparte şi o forţă numai a lui - Aguirre, conchistadorul nebun sau Fitzcarrlado, pasionatul de operă care târa un vapor în junglă şi visa să construiască o sală de spectacol monumentală pe Amazon sunt două din marile sale roluri) povesteşte despre începuturile carierei sale: la un moment dat reinventa, în faţa mulţimii adunate în Deuschlandhalle, Noul Testament; vorbind despre Isus. Isus era, în viziunea lui Kinski, un personaj acuzat de furt, blasfemie, injurierea autorităţilor, prieteşug cu târfe şi borfaşi, un aventurier care şi-a lăsat mai curând masacrată viaţa decât să putrezească de viu printre ceilalţi.

Un oarecare se declară indignat de producţia lui Kinski şi urcă pe scenă pentru a opri blasfemia. "Ce ştii tu despre un bărbat cum a fost Isus? Ce ştii despre o curvă şi ce ştii despre un borfaş?", vine replica actorului.Există deja în societatea românească o nevoie de şoc, de dezmorţire, chiar prin mijloace mai puţin ortodoxe şi prin reinterpretarea miturilor, iar abordări de genul celei kinskiene despre Noul Testament mi se pare emblematică: în locul conformismului bigot, o interpretare personală, puternică, dar respectuoasă: "...decât să putrezească de viu printre ceilalţi".

În context, privesc cei şapte ani şi încerc să-mi amintesc România de atunci şi cea de acum şi sunt tentat să spun că România de acum pierde. Cea de acum şapte ani era poate mai săracă, dar mai optimistă, mai deschisă, mai entuziastă. Astăzi pare că am ales conformismul, resemnarea şi inerţia, şi trebuie şocuri din ce în ce mai mari pentru a trezi o sclipire de ceva. Cel mai trist mi se pare faptul că oamenii nu mai înţeleg metafore - şi sunt sigur că mulţi nu vor înţelege nici ce vreau eu să spun invocând un neamţ într-o ureche şi pe Isus într-un text anapoda despre societatea românească şi o revistă de business.

2. "Wisconsin pare să fie în cea mai bună formă pe drumul spre victorie, conducând cu 51 - 10 la finalul celei de-a treia reprize. Şansele echipei au crescut atunci când Russell Wilson i-a pasat lui Jacob Pedersen...". Aşa începe o ştire scrisă la numai 60 de secunde de la finalul celei de-a treia runde a meciului de fotbal american dintre Wisconsin şi U.N.L.V. Pare o ştire banală, dar nu este. Este scrisă de un computer.

Programul care poate să scrie ştiri este, conform New York Times, opera Narrative Science, un start-up american care se ocupă de dezvoltarea inteligenţei artificiale şi lucrează la asta de mai bine de un deceniu.

Softul foloseşte date, statistici sportive, rapoarte fianciare sau de vânzări şi le transformă în articole. Investiţia a fost de ordinul milioanelor de dolari (6 milioane au intrat în start-up numai anul acesta), iar rezultatele sunt, spun experţii, impresionante. În actuala formă, munca celor de la Narrative Science ar putea înlocui oameni în anumite zone ale jurnalismului; compania are deja 20 de clienţi, reţele de ziare aflate în căutarea de soluţii ieftine pentru story-uri cu forme fixe, cum sunt evenimentele sportive locale sau rezultatele periodice ale companiilor. Pentru a genera "unghiuri" ale poveştilor, programul este pus să înveţe concepte precum "efortul individual", "spiritul de echipă" sau "clasament". Apoi softul decide ce element este cel mai important pentru joc, iar acest element se transformă în lead-ul poveştii. Cei doi profesori de jurnalism care au conceput Narrative Science cred că amestecul dintre tehnicile de scris cu interpretarea datelor poate genera corelaţii neaşteptate.

Optimişti, cei doi cred că vor contrazice o mai veche anticipaţie care spunea că o maşină ar putea câştiga un premiu Pulitzer în circa două decenii; ei spun că programul lor va fi în stare să ia un Pulitzer peste numai cinci ani. Nu pot decât să constat că nouă ne-a luat mai puţin timp să facem şi să impunem pe piaţă o revistă bună, care se menţine aşa în ciuda condiţiilor; că redactorii de aici au luat premii şi au învăţat mai repede şi mai bine despre spirit de echipă şi efort individul (şi le mulţumesc). Îi spun competitorului meu electronic "Hasta la vista, baby! Isus te iubeşte!".