Pe de alta parte, la orizont nu se intrezareste nicio alta salvare pentru economia noastra, semn ca, atunci cand va veni, cresterea tot pe consum se va baza. Ar trebui sa ne facem griji?

Ioana este de acord

1. Inca de pe vremea cand economia Romaniei duduia, iar romanii se intreceau sa-si umple cosurile de cumparaturi dar si sa-si faca tot mai multe credite, existau semnale de alarma - date de diverse statistici - ca populatia carpatodanubianopontica producea mai putin decat consuma. Asta nu a impiedicat insa mii de companii sa faca profituri cat se poate de aratoase si de sanatoase ani in sir. S-au ingramadit peste Romania investitii straine care se gandeau mai degraba la cat de mult pot castiga aici, si mai putin la gradul scazut de productivitate. In fond, asta stie romanul cel mai bine (si mai cu placere) sa faca: sa consume. Si daca ar trebui sa pariez pe alegerea lui, cred ca intre consum si productivitate va alege prima varianta. Nu de mult, cel mai puternic executiv din comertul romanesc, Dusan Wilms, directorul general al retelei Metro Cash & Carry, spunea ca "romanul va gasi intotdeauna bani pentru mici si bere".

2. Sunt iarasi de acord cu ideea ca revenirea economica ar trebui sa se bazeze pe consum, pentru ca nu vad nicio alta portita la orizont. Clasa politica este complet incapabila sa ia masuri ajutatoare. Bancherii dau semnale ca ar vrea sa umble la dobanzi ca sa compenseze pierderile provocate de noile reglementari in privinta reducerii comisioanelor pentru rambursarea anticipata a creditelor de consum. O data in plus, sperantele (subrede) de relaxare a creditarii se spulbera, iar mecanismul care ar fi pus in functiune (dezmortirea pietei imobiliare, a constructiilor, angajari in domeniu samd) ramane in continuare blocat.

3. Pe langa faptul ca este la indemana, consumul are harul de a pune banii in miscare. In loc sa stea la ciorap, pe post de plasa de siguranta pentru vremuri si mai proaste, ajunge in casieriile vanzatorilor de tot felul, care la randul lor pot plati angajati, taxe si impozite, au bani de investitii. Angajatii, la randul lor, au cu ce sa cumpere mai departe. Care alt mecanism ar pune la fel de usor banii in miscare?

4. Oricat de hazardat s-au aruncat romanii in consumul "excesiv", la prea putine capitole (cum ar fi berea sau tutunul) suntem in linie cu media de consum europeana. Statisticile arata ca suntem mult in urma europenilor la tot felul de "consumabile" - de la metrul patrat de birou pe cap de angajat, numar de masini per capita, la suprafata locuita, cheltuieli pe vacante, ciocolata, inghetata sau sapun. Asadar, pentru a fi in graficul european cu care ne-am aliniat degraba accizele, pretul la energie sau (aproape si) la zahar, trebuie sa mai cheltuim mult.

Catalin este impotriva. Iata de ce:

1. Un principiu de baza: "nu produci, nu mananci". Sau poate ceva ce deja a devenit un clasic: cresterea bazata pe credit este o crestere nesanatoasa, chiar intr-un context in care pe unele paliere ponderea creditelor din Produsul Intern Brut este mai mica decat statele dezvoltate - cum e cazul creditelor ipotecare. Nu cred ca dezvoltarea sau achizitiile realizate pe credit reprezinta o problema in sine insa ele trebuie corelate cu productivitatea. Unde nu stam bine. Si la nivel personal, veniturile multora erau date de o euforie generala de consum si mai putin de o productivitate reala a persoanei, nefiind deci justificate. Un exemplu bun este ceea ce spunea anul trecut un consultant despre concedierile din piata imobiliara: "Oricine putea sa vanda cateva apartamente pe luna, acum traiesc din asta doar cei care merita." Iar acest principiu ar trebui sa fie valabil si in mediu privat si in companiile si institutiile statului.

2. Ultimele date ale Institutului National de Statistica privind veniturile si cheltuielile gospodariilor populatiei, aferente trimestrului patru din 2009, arata ca, in medie, lunar, o familie cheltuieste aproape 90% din venituri. Transpus in lei, aceasta inseamna o medie de 85 de lei pentru fiecare persoana care nu sunt cheltuiti. Trecand peste faptul ca aceasta este o medie si exista nenumarate cazuri in care o familie nu pune nimic deoparte, chiar si o suma de 85 de lei in medie mi se pare mica. O aniversare ar scoate din buzunar 100-200 de lei; un buget (redus) de presupune cateva sute de lei; si ar mai fi si posibilitatea unor evenimente neprevazute. O crestere a consumului s-ar baza deci, inca o data, pe datorie; pe o speranta ca in viitor vei castiga mai bine, fara a avea argumente in acest sens.

3. Crestere economica poate veni si din gropi asfaltate (eventual prost). Cresc afacerilor producatorilor de materiale de constructii, cele ale firmelor care fac lucrarile si eventual si afacerile service-urilor auto. Prefer o crestere din creare de valoare adaugata. Si nu cred ca o crestere a consumului poate reprezenta resortul principal pentru relansarea economica. Oricat de banal ar suna, mediul privat si-a facut, in mare parte, curatenia din propria curte si acum a venit randul statului, de la reducerea deficitului si plata datoriilor catre mediul privat - fapt care ar fi ca o gura de oxigen - pana la un program coerent de investitii publice. Investitiile vor crea locuri de munca, cresteri in lant pentru o serie de sectoare economice si intr-un final un impuls pozitiv pentru economie.

4. Si inca un argument: s-a spus ca recesiunea a adus sau ar trebui sa aduca o filozofie mai cumpatata si o analizare in definitiv a valorii banului. Este normal ca pentru un apartament cu doua camere sa se plateasca si 130.000 de euro? Este normal sa te supraindatorezi pentru a conduce o masina premium sau un SUV? Unde ar trebui trasa linia intre "vrei" "meriti" si "trebuie sa ai"? O intrebare pe care ne-o putem pune fiecare, pentru o crestere sanatoasa. Altfel, dupa cum spunea recent pentru Gandul Adrian Vasilescu, poate ar fi mai bine sa ramanem in recesiune.

CONCURS:

Participa la debaterea din aceasta saptamana pe tema "Ar trebui ca revenirea economica sa se bazeze pe consum?" si poti castiga una dintre cartile:

Perioada de desfasurare a concursului: 14 - 18 iunie 2010

Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.

Castigatorii acestei editii vor fi publicati in revista BUSINESS Magazin care va aparea in 21 iunie.

Castigatorii editiei anterioare pe tema "Esti de acord cu suprataxarea bogatilor?" sunt:

• Lucian
• Florin Mihail
• Irina KLS

Ii felicitam si ii rugam sa ne contacteze pe e-mail: marketing@businessmagazin.ro