Pentru o parte din cei ce pana acum au facut un business caldut, ferit de concurenta cu greii finantelor europene, "ce se intampla acum pe piata financiara ar putea avea consecinte catastrofale", proclama Doru Lionachescu, partener principal al casei de investitii Capital Partners. Pentru altii, asaltul pornit in ultimele cateva saptamani de marile companii financiare europene asupra pietei romanesti s-ar putea sa se dovedeasca doar o furtuna intr-un pahar cu apa. Un lucru e cert insa pentru toata lumea: odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, regulile jocului s-au schimbat si, chiar daca pentru moment efectele sunt mai degraba scriptice decat resimtite in plin, intreaga piata financiara romaneasca si-a ridicat garda.

Motivul e lesne de inteles, chiar si la o trecere superficiala in revista a numelor care, exploatand deschiderea pietei financiare locale pentru companiile din Uniunea Europeana, au facut primul pas pe piata romaneasca. Un pas care, in cele mai multe dintre cazuri, echivaleaza pentru moment cu o simpla declaratie de intentie si consta doar in notificarea autoritatilor de reglementare (din tara de origine sau din Romania, dupa caz) ca vor sa faca afaceri si aici. Pe lista, cu mult mai lunga, a celor ce au facut deja acest demers se inscriu nume cunoscute ale finantelor europene, precum Royal Bank of Scotland din Marea Britanie si Credit Suisse din Luxemburg in domeniul bancar sau grupurile QBE si Axa (venite, amandoua, pe filiala britanica) in asigurari.

Practic, dupa 1 ianuarie 2007, orice companie din domeniu autorizata in oricare din celelalte state membre ale Uniunii Europene isi poate vinde produsele si serviciile si in Romania, direct de pe piata de origine sau prin intermediul unei sucursale locale, fara a mai avea nevoie de aprobarea autoritatilor romane. Iar efectul nu a intarziat sa apara: pe piata locala, numarul asiguratorilor s-a dublat de la inceputul anului, sectorul intermediarilor in asigurari s-a imbogatit cu mai bine de 20 de nume noi, pe piata bancara s-au anuntat (pentru moment) sapte grupuri internationale, iar la usa Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare au batut deja 13 companii. "Sunt, in cea mai mare parte, jucatori din liga grea", comenteaza presedintele Uniunii Nationale a Societatilor de Intermediere si Consultanta in Asigurari (UNSICAR), Bogdan Andriescu. "Iar ce vedem acum este doar inceputul unei povesti cu mult mai lungi", adauga el, adept al unui scenariu in care in urmatorii ani o sa vedem "sute de noi nume" pe piata romaneasca de asigurari.

Asteptari similare au, de fapt, cei mai multi dintre reprezentantii companiilor financiare romanesti, indiferent de domeniul specific din care fac parte. "Numarul celor care se vor mai anunta interesati de piata romaneasca, pana la finele anului, este de ordinul sutelor", crede directorul general al companiei de asigurari Generali, Tudor Moldovan. Miscarile vizibile in acest inceput de an "vor continua si in viitor, vor fi chiar mai ample si vor angaja si alte piete financiare", adauga si directorul executiv al Alpha Bank, Sergiu Oprescu. Iar in randul companiilor ce activeaza pe piata de capital (fie ca este vorba despre intermediari sau de casele de consultanta), unde s-au anuntat pana acum 14 noi jucatori, lucrurile sunt la fel de clare: numarul lor va creste, iar intre ofertantii de servicii de brokeraj vor aparea nume "cu adevarat rasunatoare", considera presedintele firmei de consultanta KTD Invest, Iulian Panait.

Asemenea asteptari sunt indreptatite si de experienta altor tari central si est-europene ce au aderat la UE in mai 2004, dar si de piata romaneasca, ce promite ritmuri de crestere cu doua cifre multa vreme de acum inainte. In privinta urmarilor concrete ale intrarii noilor jucatori, parerile insa difera. Exista, pe de o parte, cei ce atrag atentia ca intre vorbe si fapte drumul e lung, iar intre simpla declaratie de intentie si un business in sine distanta se masoara in investitii de sute si sute de mii de euro.

Una dintre vocile mai precaute este a lui Francisc Bodo, directorul de investitii al GED Capital Development, administrator de fonduri de investitii, care spune ca in cursul acestui an este putin probabil sa fie schimbari evidente in piata. Pentru a intra jucatori foarte mari, argumenteaza el, trebuie sa fie proiecte pe masura, care deocamdata nu prea exista. "Mai sunt cateva firme mari care, in opinia mea, ar trebui privatizate", sustine Bodo. In acest caz, marii jucatori pe "buyout" din private equity ar putea sa manifeste un interes. "Este insa improbabil ca in 2007 sa vedem vreo privatizare mai importanta", adauga el.

Exista, pe de alta parte, si cei ce vorbesc despre o remodelare dramatica a intregului mediu de afaceri, dar si de perspectiva unei vieti mai bune pentru cetateanul de rand, odata ce companiile locale vor fi nevoite sa lupte, parte in parte, cu grupurile financiare britanice, germane sau elvetiene. Argumente sunt, firesc, si de o parte si de cealalta, iar adevarul sta, cel mai probabil, undeva la mijloc.

Cei mai expusi in fata concurentei straine sunt operatorii de pe Bursa, sustine Doru Lionachescu, care prevesteste chiar ca "pe termen mai lung doua treimi din brokerii locali vor muri". Pana una-alta, pe masa CNVM stau notificari din partea a 13 societati de brokeraj din Marea Britanie si a uneia din Cehia, ce pot sa desfasoare de acum (cel putin teoretic) toate activitatile pentru care au fost autorizate in tara de origine. "Fondurile mari, nevoite pana acum sa lucreze cu brokeri romani, vor lucra de acum cu straini", anticipeaza Lionachescu. Straini care, mai mult decat tranzactionare directa pe Bursa de Valori, vor putea sa ofere si servicii in sens invers, pe pietele externe pentru investitorii romani interesati. Cel mai probabil insa, este de parere Alin Brendea, director de operatiuni la societatea de brokeraj Prime Transaction, intr-o prima etapa cei mai multi se vor axa pe promovarea unor produse din afara, in special a ofertelor de titluri pe care le intermediaza pe alte piete. La fel de bine insa, atractia pietei romanesti pentru aceste companii ar putea sta in speranta unor listari viitoare, a unor noi emitenti pe piata de capital, a aparitiei fondurilor private de pensii si, una peste alta, in cresterea volumului de afaceri de pe bursa romaneasca. "Acum e probabil un moment in care testeaza ce inseamna o afacere in Romania", incheie directorul de la Prime Transaction, adaugand ca, in opinia sa, cine "a fost sa vina a facut-o deja".

Intr-un alt scenariu, descris de Iulian Panait de la KTD Invest, lucrurile sunt ceva mai nuantate, fiindca nu chiar oricine poate face business de la distanta pe piata romaneasca. Desi se asteapta ca multe dintre companiile straine ce au notificat CNVM ca vor sa intre pe piata vor ajunge sa si faca afaceri, Panait accentueaza ca "nu vorbim in niciun caz despre clienti mici". Pe de alta parte, un consultant nu trebuie sa aiba neaparat un sediu pe piata pentru care ofera consultanta, in timp ce "un broker ar fi bine sa fie membru al societatii locale". Ducandu-si rationamentul mai departe, Panait este de parere ca, pentru clientii mari pe care vor sa-i gestioneze si pe piata romaneasca, marile case de brokeraj ar putea sa-si faca birouri locale, cu brokeri romani si, eventual, management strain. In aceasta ipoteza, numarul companiilor de specialitate pe piata romaneasca ar trebui sa creasca in urmatoarea perioada. Pe de alta parte, la o privire asupra pietelor vecine se poate constata la fel de bine ca exista si miscari de sens contrar, multe dintre ele trecand printr-un proces de consolidare.

Si totusi, chiar daca fac deja toate demersurile legale necesare (prin notificarile transmise autoritatii romane) si pe cele de ordin administrativ, exista inca probleme tehnice ce nu tin de operatori, ci mai degraba de mecanismul bursier roman, care pentru moment taie aripile brokerilor straini, sustine Rares Nilas, presedintele BT Securities. Piata nu este inca pregatita si mai sunt detalii tehnice de rezolvat pentru ca societatile din afara sa poata intermedia tranzactii la Bucuresti, explica el, si va mai trece "un an, un an si jumatate pana se vor rezolva toate". Astfel ca, cel putin pentru moment, "brokerii de retail romani nu vor fi afectati in niciun fel de invazia strainilor", conchide presedintele BT Securities. Un pic diferit ar putea sta insa lucrurile pe un alt segment al pietei de capital, cel al fondurilor de investitii - care e creditat cu un mare potential, desi nici o companie specializata din UE nu si-a exprimat inca oficial interesul. Si aici, odata cu aderarea, orice companie din zona europeana va putea sa-si vanda produsele si in Romania, fara a mai avea nevoie de toate autorizatiile necesare pana acum. Startul va fi dat totusi, cred reprezentantii companiilor din domeniu, de grupurile prezente deja pe piata romaneasca, ce vor incepe sa distribuie si titluri ale unor fonduri straine. Declaratii de intentie in acest sens exista deja: companii precum KTD Invest sau BRD Asset Management si-au anuntat deja planuri in aceasta directie. 

In linii mari, scenariul intrevazut pentru piata de capital se poate translata intregii piete financiare: bancherii s-au trezit si ei ca peste noapte pusi in fata concurentei din City-ul londonez si nu numai, iar asiguratorii si intermediarii din domeniu se lupta de acum pentru fiecare client cu companii din Luxemburg, Franta si Germania. Particularitati exista insa pentru fiecare dintre aceste domenii, iar efectele sunt si ele diferite. Pe piata bancara, invazia europenilor pare ceva mai temperata, cel putin pentru moment: in ianuarie, BNR a primit numai sapte notificari de la grupuri interesate sa ofere servicii in mod direct, fara a-si crea in mod obligatoriu si un punct local de lucru. Dar nici bancherii, asemenea colegilor lor din alte domenii, nu se asteapta ca invazia sa se opreasca aici si "nu se poate exclude nici aparitia unora noi", considera presedintele Bancpost, Mihai Bogza. Pe de alta parte, nu exista nici o notificare facuta BNR pentru deschiderea vreunei sucursale bancare noi, ci doar pentru obtinerea asa-numitului "pasaport european", ce permite vanzarea de produse si servicii direct de pe piata de origine.

O trecere in revista a numelor inscrise pe lista BNR este de ajuns pentru a vedea incotro bat noii sositi pe piata romaneasca, subliniaza oficialul Bancpost. In cea mai mare parte a lor, e vorba de banci specializate in private banking si investment banking, "pentru care sunt interesante exact zonele de business pe care bancile romanesti nu au fost foarte active pana acum". Alaturi de grupuri ce nu si-au oficializat prezenta pana acum pe piata romaneasca, precum Royal Bank of Scotland din Marea Britanie, Lombard Odier Darier Hentsch Private Bank Limited din Elvetia, Credit Suisse Luxemburg, JP Morgan International Bank Limited, stau si nume ce opereaza deja o sucursala locala. Pentru Citibank sau Erste Bank, notificarile trimise BNR sunt, conform propriilor declaratii, proceduri standard in situatia in care o noua tara devine membru al Uniunii Europene, dar si un  mijloc de a-si largi plaja de operatiuni pe care le pot oferi. "Aceasta notificare este o procedura standard pentru a informa autoritatea dintr-o tara a UE de interesul nostru potential de a face afaceri potrivit pasaportului european pentru servicii bancare si financiare", declara pentru BUSINESS Magazin si reprezentanta Credit Suisse Luxemburg, subsidiara a elvetienilor de la Credit Suisse, Anna Brugnoll.

Pe de alta parte, chiar daca subliniaza ca Romania este o piata "foarte interesanta si vom continua sa o privim indeaproape", Brugnoll lasa de inteles ca nu s-a luat inca nicio decizie privind posibilitatea de a oferi servicii de private banking aici: "Vom informa piata daca si cand vom lua o decizie in acest sens".

Bogatii Romaniei nu sunt insa singurii aflati in vizorul bancherilor europeni, considera Doru Lionachescu, pentru ca si firmele locale (in special cele mari) vor putea lua credite direct de la bancile din strainatate. Banci care, asigurand aceste finantari direct de pe piata de origine si fara a fi nevoite sa respecte conditiile impuse de BNR, au de partea lor avantajul unui cost mai mic al creditelor. In România, enunta Steven van Groningen, presedinte Raiffeisen Bank, trebuie avut in vedere si nivelul rezervei minime obligatorii, un efort financiar pentru bancile comerciale: "Problema cu rezervele minime este ca piata a devenit din ce in ce mai deschisa. Si, mai ales cand vorbim despre valuta, nu este greu pentru cineva sa-si obtina un credit in strainatate". Dovada sunt finantarile oferite masiv in ultimul an de bancile romanesti companiilor direct de pe pietele de origine ale grupurilor din care fac parte.

Lucrurile se schimba insa aproape la 180 de grade cand vine vorba despre clientii bancari obisnuiti. Si aceasta pentru ca retail bancar nu se poate face sub nicio forma "remote" (la distanta), este de parere Doru Lionachescu: "Ca sa poata avea macar 1% din aceasta piata, e nevoie sa-si faca o sucursala aici, sa construiasca puncte de lucru si sa faca investitii masive". Lucru de care, conform lui Mihai Bogza de la Bancpost, cei mai multi de pe lista cu notificari ajunsa la BNR nu sunt interesati.

Ar putea exista, e adevarat, si o exceptie, englezii de la Royal Bank of Scotland (RBS) avand o prezenta puternica in retail pe piata bancara vestica. Intrebati de BUSINESS Magazin care este strategia pentru piata romaneasca, oficialii RBS au negat, prin vocea sefului pentru relatii cu media, David Outhwaite, ca ar fi trimis vreo notificare catre Banca Nationala. Pe de alta parte, purtatorul de cuvant al bancii centrale, Mugur Stet, confirma faptul ca "pe masa noastra a ajuns o astfel de notificare, facuta de RBS catre omologii nostri din Marea Britanie".

La polul opus, exista si grupuri bancare europene ce lipsesc inca de pe piata romaneasca, dar care si-au facut cunoscut interesul de a ajunge aici. Pentru ele, afacerea urmarita este cea cu cetatenii de rand - "care de la an la an castiga mai mult si au, in consecinta si nevoi noi, dar ale caror venituri nu sunt totusi suficient de mari incat sa nu se indatoreze", justifica Mihnea Mocanu, seful companiei de creditare de consum Estima Finance. In aceasta categorie intra, spre exemplu, portughezii de la Millennium bcp, ce au primit de la BNR, in decembrie 2006, autorizatia pentru constituirea unei filiale in România. In acest an, arata raportul lor financiar, investitiile pentru dezvoltarea activitatii din Romania ar urma sa se ridice la 40 de milioane de euro, urmand ca pana in 2011 sa mai pluseze pâna la 250 de milioane de euro. Activitatea din România se va axa pe zona de corporate si persoane cu venituri peste medie, zone cu o dezvoltare accelerata in România, se mai spune in raport.

Tot anul acesta, in martie, ar trebui sa-si inceapa operatiunile in Romania si grupul cipriot Bank of Cyprus, ce a obtinut licenta de functionare de la BNR in decembrie anul trecut. Si cipriotii se uita tot catre retail, avand deja doua sucursale amenajate. Belgienii de la KBC, asemeni si altor jucatori ce se uita de ceva vreme cu jind, la piata bancara romaneasca, au ales o alta cale pentru moment, cumparand la finele anului trecut Romstal Leasing. Totusi, subliniaza pentru BUSINESS Magazin directoarea de comunicare a grupului, Viviane Huybrecht, "ambitia noastra pe termen lung este sa oferim intreaga gama de servicii financiare". Huybrecht sustine ca belgienii nu s-au gandit pana acum sa exploateze reteaua Romstal Leasing, cu 20 de puncte de lucru, pentru a vinde si produse bancare sau de asigurari, "ci ii vom lasa sa se concentreze pe afacerea de baza", adica aceea de leasing. Pe termen mediu "bineinteles insa ca vom folosi cunostintele si contactele lor pe piata locala pentru a lansa noi produse".

Motivele aceastei efervescente de pe piata bancara (concretizata in afaceri cu sau fara prezenta locala) sunt lesne de inteles, privite prin prisma castigurilor inca destul de consistente pe care le fac bancherii aici, prin gradul redus de bancarizare a pietei locale, prin apetitul romanilor pentru consum pe credit. Mai exista insa o explicatie, avansata de presedintele si directorul general al BRD Groupe Société Générale, Patrick Gelin. Piata bancara mondiala este la ora actuala foarte lichida, iar institutiile sunt toate in cautarea unor investitii care sa le completeze cresterea de pe pietele lor traditionale, explica Gelin pentru BUSINESS Magazin. Invazia actuala a strainilor pe piata romaneasca nu-l ingrijoreaza insa prea mult. "Noi privim aceste miscari cu seninatate", spune bancherul, anticipand o conjunctura bancara internationala cu perioade mai dificile in viitor. De-acum, orice pret al unei achizitii sau al intrarii pe o piata este foarte ridicat si se amortizeaza in perioade lungi de timp. Peste tot in Europa, piata de retail banking este dominata de un mic numar de institutii (5-6) si pe termen lung nu este loc, in opinia lui Gelin, pentru un numar dublu de banci de retea, asa cum se intâmpla azi. Pe de alta parte, nu exista inca pe piata destui clienti de private banking la ora actuala. "Cred ca aceia care intra pe piata astazi risca sa aiba deceptii", spune presedintele BRD-Groupe Société Générale.

Fara doar si poate insa sectorul asigurarilor, un domeniu sensibil mai mic decat cel bancar si mai putin sofisticat, a avut parte de cea mai mare surpriza. In doar o luna, numarul companiilor din domeniu ce pot opera pe piata romaneasca s-a dublat, urmare a notificarilor facute de grupuri financiare din intreaga Uniune Europeana. Si lista intermediarilor in asigurari cuprinde acum cu mai bine de 20 de companii in plus fata de inceputul anului. Sunt companii mari, specializate pe diferite domenii de activitate, afirma Bogdan Andriescu, presedintele companiei de intermediere in asigurari EOS Risq. Pentru el, faptul ca pe piata romaneasca pot vinde produse mai multi straini este o veste buna. "Cand un client imi cere un anumit tip de polita, acum ma uit pe o lista mult mai lunga si am de unde alege", puncteaza Andriescu. In plus, "faptul ca iau oferta direct de la Londra duce si costurile in jos", argumenteaza el, explicand ca in cazul asiguratorilor ce au investit in puncte de lucru locale, "investitiile trebuie amortizate, iar asta creste, normal, costurile". Este destul de probabil ca macar o parte dintre cei ce au notificat CSA ca vor sa vanda polite de asigurare in Romania sa ajunga si la clientii de retail. "Pot foarte bine sa lucreze prin agenti de vanzare sau brokeri", conchide Bogdan Andriescu. Nu de aceeasi parere sunt insa reprezentantii companiilor de asigurari. "Sunt afaceri de nisa", este de parere Tudor Moldovan de la Generali Asigurari, care nu exclude insa nici ca nou-venitii sa reuseasca sa patrunda si pe piata de retail. Ca linie generala insa, businessul lor va ramane, in opinia presedintelui de la Generali, in segmentul corporatist, unde vor deservi anumiti clienti mari, "cu cerinte mai sofisticate". Altfel spus, pentru cei ce vor sa faca afaceri de la distanta pe piata asigurarilor exista loc destul, dar pe nise de piata si pe produse pe care romanii nu le ofera sau le ofera la costuri mai mari - asa cum s-a intamplat si in Ungaria.

Nici vicepresedintele Interamerican Romania, Emilia Bunea, nu anticipeaza o avalansa de oferte ale asiguratorilor straini, "in ciuda aparentelor", pentru ca, "din cele observate si in tarile din jur, asigurarile sunt o industrie cu un puternic caracter local, in care prezenta locala este importanta".

Adevarul, cel mai probabil, se afla si in acest caz undeva la mijloc, in conditiile in care multi dintre jucatorii ce s-au notificat deja la CSA cauta, in mod conex, si cai de a cumpara companii locale. Cateva nume, dar cu siguranta nu singurele, circula mai oficial sau mai neoficial in piata: austriecii de la QBE, dar si francezii de la AXA, unii dintre cei mai mari asiguratori din lume. Investitiile de tip greenfield sunt si ele o optiune, asa cum o dovedeste exemplul francezilor de la Cardif Insurance, divizia de asigurari de viata a BNP Paribas. Grupul bancar Porsche, ce opereaza pe piata locala o banca, o societate de leasing financiar, un broker de asigurari si o companie specializata in leasing operational si management de flote, a anuntat recent ca analizeaza si oportunitatea de a aduce pe piata propria companie de asigurari, Porsche Insurance, din Austria.

Trecand peste evidenta interesului pentru domenii ca bancile, asigurarile sau piata de capital, exista multe alte sectoare ce vor continua (sau abia incep) sa atraga privirile strainilor. Pe o lista scurta mai pot intra, la fel de bine, domenii precum leasingul, finantarile de consum si cele imobiliare, dar si pensiile private. O piata de 22 de milioane de clienti potentiali nu poate lipsi de pe harta niciunui finantist ce chiar se pricepe la (facut) bani.