E liber si nu prea: si pe viitor, banca centrala va continua sa influenteze cursul de schimb pentru a evita fluctuatii exagerate, fara a adopta insa o politica de flotare libera a monedei nationale. Declaratia ii apartine guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, si  a venit la inceputul lunii noiembrie, creionand, de fapt, un an viiitor la fel de agitat ca si cel care tocmai se incheie.

Anul a inceput in forta pe piata valutara: doar in primele doua saptamani din ianuarie moneda nationala s-a apreciat in raport cu euro cu aproape 5%. O variatie care depasea castigul (de 3,5%) obtinut de leu pe intreg anul 2004. O luna mai tarziu, banca centrala si-a inceput pregatirile pentru mult asteptata (si temuta) liberalizarea a contului de capital. La vremea respectiva, cumpararile de valuta de 600 de milioane de euro din 15 si 16 februarie au avut un ecou puternic in piata interbancara - atat de puternice incat guvernatorul a iesit  cu declaratii si explicatii publice. "Nu avem un nivel de curs de aparat", spunea Isarescu atunci, vorbind totusi de un camp de variatie. Tot in februarie la rampa ieseau si reprezentantii exportatorilor, cerand demiterea conducerii BNR. Motivul? "Modul defectuos in care a gestionat evolutia cursului de schimb" - aprecierea leului lovind serios activitatea exportatorilor.

Dar banca centrala avea nevoie, in perspectiva deschiderii contului de capital, de impredictibilitate. Iar "a spune ca urmarim un nivel de curs echivaleaza cu o invitatie catre alte capitaluri, de natura preponderent speculativa, de a intra in piata", explicau in prag de aprilie oficialii BNR. Cu aprecierea monedei nationale s-au mai luptat insa si alte tari care au aderat la Uniunea Europeana. Astfel, banca centrala a Cehiei nu a mai intervenit in piata valutara incepand din 2002, iar zlotul polonez a castigat peste 22% fata de euro, din mai 2004 pana un an mai tarziu.