Managerii din bucatarie

Postat la 27 noiembrie 2006 610 afişări

In trecut, bucatarii isi petreceau tot timpul gatind sau imaginand retete. Insa industria media a intrat in actiune, iar chefii s-au transformat in adevarate staruri, cu restaurante, emisiuni si carti proprii. Marketingul are fara indoiala aportul sau, dar nimeni nu poate nega carisma si personalitatea reprezentantilor acestei noi speciii: bucatarii star. Nume precum Nigela Lawson, Rosie Daley - care a aparut de mai multe ori in emisiunea lui Oprah, Rocco diSpirito, care a fost transformat in star de catre NBC sau Jamie Oliver, numit in 2005 cea mai puternica personalitate din Marea Britanie, vand milioane de produse asociate numelui lor si sunt asaltate de fani, care merg oriunde acestia gatesc.In Romania, restaurantele sunt cele care se afla mai degraba in lumina reflectoarelor, iar chefii sunt lasati undeva in culise.Revista TARGET si-a propus sa descopere si printre bucatarii-sefi din Romania posibile staruri si a ales trei personaje diferite, atat ca experienta dar si ca nationalitate - Kai Uwe Klenz, executive chef la hotelul InterContinental din Bucuresti, Jakob Hausmann, chef-ul si proprietarul restaurantelor Mica Elvetie si Catalin Jernoiu, bucatarul-sef de la restaurantul italian Quadri. Pentru ca pe piata restaurantelor din Romania bucatarii sunt oarecum personaje de culise si rar ies din bucatarie sa culeaga laurii, ne-am hotarat sa ii aducem impreuna la un pahar de vin rosu. Restaurantul Madrigal Steak House s-a deschis de doar cateva luni la hotelul InterContinental, dar deja a \"intrat in circuit\", iar chef-ul german Kai Uwe Klenz este cel care a implementat arta sofisticata a prepararii fripturilor in bucataria de la InterContinental. Bucatarul nu se rezuma la \"gratare\", ci are in spate o intreaga filozofie, care presupune combinarea ingredientelor europene cu cele asiatice sau americane: supe mexicane, frantuzesti sau vieneze, fructe de mare preparate dupa retete thailandeze sau vita din Argentina cu sosuri de branza sau barbecue din cele mai surprinzatoare. \"Inainte sa deschidem steak-house-ul, am prospectat serios piata si am analizat ce ofera fiecare restaurant. Si am remarcat ca din lumea restaurantelor romanesti lipseste un steak house de cinci stele\", povesteste Klenz, care isi aminteste ca a inceput sa lucreze de pe la 15 sau 16 ani. \"La inceput am studiat 3 ani la o scoala de bucatari, iar in 2002 am obtinut un certificat de master de la Kerness Institute din Munchen. Trei luni am invatat de dimineata pana seara, de la 8 la 18 si am platit 10.000 de euro.\" In Romania a venit acum 7 luni, cand a fost numit executive chef al hotelului din Bucuresti. \"Lucram in Shanghai si nu imi placea foarte mult in China, voiam sa revin la viata si la oamenii din Balcani\", isi aminteste el. Atunci cand vine vorba de gatit si de meseria sa, artistul devine din ce in ce mai creativ. \"Imi place foarte mult sa combin ingredientele de pe diferite continente, de exemplu cele asiatice cu cele europene. Mai mult, am un principiu pe care il respect intotdeauna, niciodata nu servesc nimic din ceea ce nu imi place mie sa mananc\", spune Klenz. Este responsabil de o echipa de 50 de persoane si spune ca munca de bucatar solicita si abilitatile de manager. Iar secretul mancarurilor rapide, care complexeaza orice gospodina care vine la restaurant, este diviziunea muncii. Klenz este, totodata, o persoana cu foarte mult umor, imprimat si meniului din restaurantul sau. Fiecare fel de mancare are o denumire care de cele mai multe ori starneste un zambet in coltul gurii. De exemplu, friptura cea mai mare, de jumatate de kilogram, se numeste Lawyer\'s Cut, pentru ca, pana la urma, avocatii au partea cea mai consistenta.Jackob Hausmann, proprietarul si bucatarul-sef de la Mica Elvetie, este un elvetian care vorbeste poetic despre meseria sa. \"Pictorul lucreaza cu acuarele, sculptorul cu material, dar bucatarul are la dispozitie tot ceea ce exista in jur pentru a crea. Bucatarul lucreaza cu toate simturile\", spune el despre arta pe care o practica de cand avea 19 ani. \"Cand am terminat studiile, profesorul meu mi-a spus ca am licenta de bucatar, dar ca nu sunt bucatar cu adevarat pentru ca elementul care te desavarseste in aceasta meserie este experienta\", isi aminteste el. \"Cand am inceput sa lucrez, castigam 1.000 de franci, cam 600 de euro si lucram 12-15 ore pe zi, dar imi doream foarte mult sa invat\", spune proprietarul de la Mica Elvetie. Despre retete spune ca le reinventeaza in functie de ceea ce se gaseste pe piata. \"Ma inspira televizorul, internetul, cartile si bineinteles sezonul in care suntem. Imi place sa merg in hipermarketuri si sa observ ceea ce au adus nou, pentru ca gasesc lucruri pe care nu toata lumea le observa, lucruri noi\", spune chef-ul.\"Problema pentru un bucatar in Romania este ca nu se gasesc toate ingredientele, asa ca iti trebuie mult mai multa creativitate\", explica Hausmann care spune ca nu este adeptul combinarii diferitelor bucatarii, ci mai degraba a ingredientelor. \"De exemplu eu le cer bucatarilor mei ca in fiecare zi sa inventeze un desert sau o mancare a zilei. Uneori iese bine, alteori mai putin bine, dar cel putin au ocazia sa experimenteze.\"La Mica Elvetie, Hausmann foloseste retete traditionale din Elvetia, carora le imprima spiritul sau de artist. Si se pare ca fondue-urile de branza sau de carne au prins foarte bine in Romania, din moment ce Hausmann se lauda deja cu doua restaurante. Chef-ul de la Mica Elvetie spune ca ii place sa gateasca si acasa, dar nu de putine ori se intampla pur si simplu sa uite sa manance in cele 16 ore pe care le petrece la restaurant. \"Cand sunt la restaurant gust din una, din alta, mai iau o lingura de supa sau o bucata de friptura si uit de foame. Dar imi amintesc ca zilele trecute am ajuns acasa seara tarziu, iar sotiei mele ii era foame. Asa ca am ajuns ca pentru cina sa ne cumparam niste sandvisuri de la magazinul de jos. Si am zambit gandindu-ne ca avem doua restaurante\", spune razand Hausmann. Bucatarul, un pasionat de fotografie, a lansat pe piata, in primavara, o carte cu retete traditionale elvetiene, fotografiile mancarurilor fiind realizate de el insusi.Numarul restaurantelor italienesti a crescut constant in Bucuresti si oricine achizitioneaza un cuptor cu lemne se lauda ca a deschis o locatie cu specific italian. Bucataria italiana inseamna insa mai mult decat pizza sau paste cu sos bolognez. Chef-ul Catalin Jernoiu, cel care conduce bucataria restaurantului Quadri, a reusit sa descopere arta cu care gatesc italienii si, desi este un bucatar tanar (26 de ani), are deja in spate o cariera de 11 ani. \"Am inceput sa gatesc pe la 15 ani, cand m-am inscris la o scoala de bucatari dar in paralel si lucram\", isi aminteste Jernoiu. Experienta a acumulat-o in bucatariile mai multor restaurante din Bucuresti, precum Capriciosa, iar din aprilie 2006 a devenit bucatar-sef la Quadri. Jernoiu spune ca isi doreste sa ajunga ca bucatarii despre care citeste in carti, numele lui sa fie recunoscut pe piata, dar este constient ca pentru asta are nevoie de si mai multa experienta.\"Sper ca din primavara sa ma inscriu la Cordon Bleu (una dintre cele mai mari scoli gastronomice din Paris - n.r.). Cursurile dureaza 8 luni si costa in jur de 20.000 de euro\", spune Jernoiu rasfoind una dintre cartile institutului din care spune ca se mai inspira din cand in cand pentru retetele sale. \"Trebuie sa gatesti cu suflet ca sa iasa ceva de calitate\", spune bucatarul de la Quadri. Iar Jernoiu da frau liber imaginatiei in bucatarie si gateste orice, de la paine de casa, creveti cu zucchini si riccota sau carpacio di struzzo con tartufo (carne de strut, rucola, trufe) la tiramisu sau prajituri cu foita de aur.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Managerii,
din,
bucatarie
/arta-si-societate/lifestyle/managerii-din-bucatarie-4073417
4073417
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.