Cum se poate ca o carte scrisă în urmă cu un deceniu să mai facă valuri şi în prezent? Pentru că aplică tocmai principiile pe care le propovăduieşte: este vorba de Strategia oceanului albastru, de W Chan Kim şi Renee Mauborgne, profesori la INSEAD, care a apărut în 2005 şi care a fost tradusă în româneşte în acest an, într-o ediţie revăzută şi adăugită, după ce s-a vândut în lumea întreagă în peste 3,5 milioane de exemplare. Interesant pentru Blue Ocean Strategy este că nu i se aplică o regulă care mi se pare de neevitat. Despre ce este vorba?

Mi se pare că literatura de afaceri ar trebui împărţită în IC, adică înainte de criză, adică scrisă înainte de 2008, şi DC, adică după criză. Separarea mi se pare necesară pentru că una scrii şi percepi într-o lume pe creştere şi altceva în climatul pesimist-realist din ultimii şapte ani. Blue Ocean este valabilă pentru ambele lumi, pentru că vorbeşte de principii valabile în ambele situaţii; ba putem spune că abia în prezent cartea poate fi apreciată la deplina valoare. Blue Ocean Strategy analizează 150 de decizii strategice luate de-a lungul a 100 de ani în 30 de domenii de activitate, demonstrând că succesul apare în momentul în care compania sau antreprenorul îşi creează spaţii noi de piaţă, care nu au fost valorificate, dar care sunt pregătite pentru creştere (luaţi exemplul tabletei, lansată de Apple la momentul potrivit, deşi fusese gândită şi de alţii, de-a lungul timpului).

Cartea defineşte conceptele cheie pentru crearea unui „ocean albastru“, vorbeşte de trasarea noilor graniţe ale pieţei, de depăşirea obstacolelor din organizaţie sau de nevoia de a reînnoi albastrul oceanului. În ediţia extinsă apar două noi capitole şi este revizuit un al treilea; interesant mi s-a părut capitolul 11, care vorbeşte despre capcanele oceanului roşu (metafora autorilor pentru partea vizibilă şi uzitată a pieţei), printre care credinţa că a crea un ocean albastru înseamnă să depăşeşti activitatea de bază, că se aplică doar noilor tehnologii sau că trebuie să fii primul în piaţă pentru a reuşi. De neevitat!