Alegerea intre abonament si asigurarea privata nu tine de avantaje si dezavantaje, ci de cat sunt oamenii dispusi sa cheltuiasca, in afara contributiilor obligatorii, pe sanatate. Iar din acest punct de vedere, deocamdata, romanii de abia se obisnuiesc cu ideea de a apela la servicii private medicale pe baza unui abonament, chiar si a unuia de medicina a muncii, unde costurile sunt suportate de angajator. De aceea, segmentul abonamentelor corporative genereaza venituri care cantaresc greu mai ales in cifrele de afaceri ale liderilor din domeniu.

 

Spre exemplu, Medicover, care estimeaza pentru anul acesta venituri de 15 milioane de euro, numara in jur de 62.000 de abonati, dintre care 95% ii reprezinta clientii corporativi, iar MedLife acopera o treime din piata de profil, cu 50.000 de abonati pe segmentul preturilor ridicate (de la 5-7 euro/abonat/luna) si 120.000 pe cel al preturilor mai scazute (minim 2,5 euro/abonat/luna).

 

Atunci cand nu este vorba despre o cheltuiala proprie, aproximativ un sfert dintre angajati isi doresc o asigurare privata de sanatate ca principal beneficiu extrasalarial, detronand pensia privata in topul preferintelor, potrivit unui studiu recent realizat de firma de cercetare Mednet si de grupul Media Xprimm. Insa “la noi, piata asigurarilor private medicale este zero, pentru ca daca unii clienti au deja abonamente, este greu sa-i mai convingi sa-si faca si asigurare”, spune Mihail Marcu, presedintele MedLife. Dupa parerea lui, piata de profil nu este bine definita in lipsa unei deductibilitati reale oferite de stat, in conditiile in care nu este delimitat foarte clar pachetul de servicii de baza decontate. Multi dintre asiguratori trec cu greu de ordinul sutelor de clienti; aceasta nu l-a impiedicat insa pe seful MedLife sa infiinteze, anul trecut, divizia de asigurari de sanatate AsiLife, care are acum 2.000 de asigurati, adica o cincime fata de numarul inregistrat de liderul pietei, Interamerican, dupa aprecierile lui. “AsiLife este un instrument care, la momentul potrivit, cand se va schimba legislatia, va transfera portofoliul de abonati in cel de asigurati”, apreciaza Marcu, precizand ca brokerul de asigurare detine deocamdata o pondere foarte mica in cifra de afaceri a companiei, estimata pentru anul acesta la 22 de milioane de euro.

 

Dar pana cand asemenea schimbari legislative ar putea avea loc, important pentru operatorii privati este ca prin serviciile lor sa genereze cat mai multe venituri, fie ca este vorba despre abonamente sau asigurari. Momentan, afacerile cu abonamente sunt in crestere, pentru ca “sistemul de abonamente a promovat medicina preventiva si a creat un sentiment de bunastare printre angajatii companiilor”, potrivit Doinei Zidaroiu, directorul de vanzari al Medsana, furnizor pentru care clientii corporativi inseamna 40% din cifra totala de afaceri. Clientii respectivi au de ales intre trei tipuri de abonamente, cu preturi care variaza de la 18 la 62,5 euro/abonat/luna.

 

Preturi mai scazute practica Gral Medical, retea de clinici detinuta de sotii Serban, unde jumatate din venituri sunt generate de cei 125.000 de clienti care au abonamente de medicina a muncii. Cele mai solicitate sunt abonamentele standard incluse in pachetul de medicina a muncii, cu un tarif de 5 euro/abonat/luna, la care se adauga cele specifice pentru femei si barbati, cu un pret de 10 euro/abonat/luna. “Preturile serviciilor private sunt ori foarte mari, ori foarte mici si astfel se ajunge la o lupta de jungla, cu clinici medicale aparute in apartamente de bloc, in pofida reglementarilor in vigoare”, sustine Georgeta Serban, directorul general al Gral Medical.

 

Chiar daca unele tarife par piperate, tot mai multi sunt dispusi sa apeleze la serviciile private, cautand sa scape de un sistem public in care bacsisul face legea. In esenta, serviciile private prospera in contextul unui sector public care nu reuseste sa satisfaca nevoile asiguratilor, iar Romania nu face exceptie. “Peste tot in lume, serviciile private medicale se dezvolta daca cele de stat sunt proaste, ca de exemplu, in Brazilia, Argentina, Turcia sau Polonia”, afirma Marcu, explicand ca in tarile occidentale sistemul sanitar beneficiaza de cheltuieli de la buget in jur de 10% din PIB, fata de 5,1% din PIB la noi. In acest context, perspectivele de crestere a pietei serviciilor private sunt mai mult decat optimiste, pentru anul acesta existand estimari de 380-400 de milioane de euro, ceea ce inseamna un avans de 35% fata de 2007.

 

Potentialul de dezvoltare a pietei de profil a atras atentia si la nivel regional, atat fondurilor de investitii, cat si operatorilor de clinici din strainatate. Multi furnizori romani de servicii medicale au deja ca actionari, cu participatii diferite, fonduri de investitii, ca in cazul CMU (3i), Romar (Reconstruction Capital II) sau Hiperdia (Bedminster Capital Management). Georgeta Serban spune ca primeste saptamanal oferte de preluare, cele mai recente venind din partea unor companii de servicii medicale private din Slovacia si Germania - “se doreste sa se realizeze la nivel european o concentrare a operatorilor, intrucat inca nu exista momentan un jucator puternic in regiune”. Deocamdata insa, familia Serban nu este interesata de aceste propuneri si-si face planuri de extindere a retelei de centre medicale, care acum are opt unitati, iar perspectiva cea mai optimista vizeaza construirea, in 2010, a unui spital privat de 100 de paturi, in urma unei investitii de 6-7 milioane de euro. Proprietarii Gral Medical au in plan si sa investeasca 4 milioane de euro intr-un centru de recuperare din statiunea Calimanesti-Caciulata si urmaresc posibilitatea de a intra pe piata din Republica Moldova, discutiile purtandu-se deja in privinta asigurarilor publice.