Cum produc roboţii Elena şi Gheorghe ţigări pentru 45 de ţări

Autor: Ioana Mihai Postat la 31 iulie 2012 957 afişări

25 de milioane de euro a investit filiala locală a Japan Tobacco International pentru mărirea capacităţii de producţie. În acest moment, 65% din ţigaretele fabricate în Pipera iau calea străinătăţii, iar procentul ar mai putea creşte. Fabrica prosperă, iar roboţii din fabrică - botezaţi cu nume neaoşe, ca Elena sau Gheorghe – muncesc la foc continuu.

Două lucruri izbesc la modul cel mai propriu simţurile unui vizitator într-o fabrică de ţigarete: mirosul puternic al frunzelor de tutun şi zgomotul, firesc într-o unitate de producţie, care împiedică o eventuală conversaţie telefonică şi îi forţează pe cei care doresc să discute să păstreze o distanţă de maxim jumătate de metru. Or, pe 17 iulie fabrica din Pipera era asaltată de vizitatori - de la ambasadorul Japoniei în România şi directorul general al multinaţionalei până la reprezentanţi ai autorităţilor şi jurnalişti. Una peste alta, câteva zeci de musafiri au mers la pas printre liniile de fabricaţie pe care circulă tone de tutun, altminteri un element preţios dacă ne uităm la preţurile de vânzare ale pachetelor de ţigarete, plasate între 10 şi 15 lei. Cu toate acestea, preţurile pachetelor de ţigarete la ieşirea pe poarta fabricii sunt mult mai mici, plasându-se în jurul a 2-4 lei. Diferenţa reprezintă accizele şi taxele, a căror pondere ajunge la 80% din preţul de raft, explică Gilda Lazăr, corporate affairs director la Japan Tobacco International România. De fapt, anul trecut industria tutunului a virat la bugetul statului 2,75 miliarde de euro. Valoarea întregii pieţe se apropie, conform calculelor BUSINESS Magazin, de valoarea de 3,5 miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare valoare din industria bunurilor de larg consum, la distanţă de a doua plasată a clasamentului - piaţa berii, cu vânzări anuale de 1,7 miliarde de euro.

Turul oficial al fabricii, plasată la o aruncătură de băţ de gura de metrou Pipera, dar despre a cărei existenţă patru din cinci trecători nu ştiu nimic, durează în jur de jumătate de oră. Informaţiile abundă la tot pasul şi parcursul fabricii poate dura lejer mai mult, fără a fi plictisitor. De pildă, materiile prime sunt aduse aproape exclusiv din import, iar principalul ingredient, frunza de tutun, este adusă de la Antwerp din Belgia. Compania are o centrală specializată de achiziţie pentru întregul grup şi contractează tutunul de la asociaţii producătoare, de la statele consacrate şi de pe bursele internaţionale. În afară de frunzele de tutun - care, asemeni cafelei - este de mai multe tipuri, un rol cheie în producţie îl joacă concentratele care sunt adăugate. Pentru că ţigaretele au şi ele un procedeu de fabricaţie anume, iar angajata care ne conduce în turul fabricii spune că "aceste concentrate vin direct din Japonia şi au o reţetă secretă". Secret ce pare la o primă vedere la fel de bine păstrat ca şi concentratul Coca-Cola, băutura carbogazoasă faimoasă în toate ungherele Pământului. În procesul de fabricaţie laptele şi mierea joacă un rol important, iar mirosul din hale trădează clar prezenţa acestor ingrediente în vasele uriaşe prin care trece tutunul în diferite faze - de la frunze întregi, etape de uscare, amestecare cu ingrediente şi tocare.

Iar suprafaţa fabricii s-a mărit cu procente bune pe parcursul ultimului an, de când JTI a decis să mărească volumele produse la marginea Bucureştiului. Valoarea proiectului este de "peste 25 de milioane de euro", declară Mutsuo Iwai, executive vice president, deputy CEO în cadrul Japan Tobacco International şi membru al Japan Tobacco Board, aflat la prima sa vizită în România. Suma totală a investiţiilor companiei pe piaţa locală se apropie de 100 de milioane de euro, compania începându-şi operaţiunile pe piaţa autohtonă în 1993, moment în care importa ţigarete din Germania. Situaţia s-a schimbat radical de-atunci, de vreme ce în prezent JTI exportă circa 65% din producţie în peste 45 de ţări din întreaga lume, principalele pieţe de desfacere din Europa fiind Germania, Austria şi Cehia. Unele ţigarete produse la Bucureşti străbat însă drumuri mai lungi, având ca destinaţii America de Sud sau Asia. "Ca termen de comparaţie, pot spune că în acest moment capacitatea de producţie este la un nivel aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creşterii pieţei negre volumele fabricate au fost reduse", declară Gilda Lazăr. În luna mai 2012 fabrica a atins cel mai ridicat nivel de producţie de până acum, conform reprezentanţilor companiei.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
fmcg,
tigari,
fabrica,
jti,
pipera
/analize/comert/cum-produc-robotii-elena-si-gheorghe-tigari-pentru-45-de-tari-9905925
9905925
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Top 10 cele mai căutate joburi. O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Dan Pavel, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.