Zece moduri în care coronavirusul a schimbat economia mondială pentru totdeauna

Autor: Catalina Apostoiu Postat la 31 decembrie 2020 165 afişări

Zece moduri în care coronavirusul a schimbat economia mondială pentru totdeauna

Şocuri economice de dimensiunea pandemiei de coronavirus din 2020 se produc odată la câteva generaţii, aducând cu ele schimbări permanente şi cu implicaţii vaste, scrie Bloomberg.

Economia mondială este pe drumul către recuperare, iar vaccinurile ar trebui să accelereze acest proces în 2021. Însă alte efecte generate de Covid-19 vor modela creşterea economică ani la rând de-acum încolo.

Unele se pot deja întrezări. Preluarea locurior de muncă din fabrici şi servicii de către roboţi va avansa. Inegalitatea dintre şi din interiorul ţărilor va spori. Guvernele vor juc un rol mai mare în vieţile cetăenilor, cheltuind şi deţinând mai mulţi bani. Iată unele dintre transformările care se configurează.

Rol sporit al statului

Contractul dintre societate şi stat a fost rescris din mers. Monitorizarea de către autorităţi a circulaţiei oamenilor şi plata de către acestea a salariilor lor când angajatorii nu mai pot face acest lucru a devenit ceva obişnuit.

Pentru a plăti pentru astfel de intervenţii, guvernele lumii au atins deficite bugetare de până la 11.000 mld $ în acest an. Se dezbate deja cât mai pot continua astfel de cheltuieli şi când contribuabilii vor fi nevoiţi să suporte costurile.

Pe termen lung, poziţiile privitoare la datoriile publice se schimbă, noul consens fiind că guvernele mai au spaţiu pentru a cheltui într-o lume caracterizată de o inflaţie scăzută şi ar trebui să folosească politica fiscală într-o manieră mai activă.

Costuri de finanţare şi mai scăzute

Băncile centrale au reînceput să tipărească bani; dobânzile au atins noi minime. Bancherii centrali au accelerat politicile de QE, extinzându-le pentru a include şi datorii guvernamentale. Toate aceste interveneţii au generat unele dintre cele mai relaxate condiţii financiare din istorie. Însă politicile băncilor centrale vor fi greu de inversat.

Iar istoria arată că pandemiile ţin dobânzile la un nivel scăzut pentru o perioadă mai lungă de timp, potrivit unui studiu recent.

Datorii şi zombie

Guvernele au creditat companiile aflate în dificultate, nivelul datoriilor corporate urcând puternic la nivelul lumii dezvoltate. Potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale, companiile non-financiare au împrumutat o sumă netă de 3.360 mld $ în prima jumătate a anului 2020. Astfel au fost create condiţiile unei “crize majore de solvabilitate a companiilor”, revelă un nou raport.

Unii văd de asemenea pericol în oferire unui sprijin pre mare companiilor, fără prea multă discriminare, spunând că aceasta este reţeta perfectă pentru crearea de companii zombie, care vor face economia mai puţin productivă.

Discrepanţe majore

Ţările sărace nu dispun de resursele necesare pentru protejarea locurilor de muncă, sau a investi în vaccinuri, după cum au făcut-o ţările mai bogate, urmând să fie obligate să-şi strângă cureaua mai devreme, riscând în caz contrar să se confrunte cu crize monetare sau retrageri masive de capital.

Redresare sub formă de K

Joburile mai slab plătite din servicii, unde există un contact mai direct cu clienţii, au tins să dispară primele odată cu lockdown-urile. Iar pieţele financiare, unde activele sunt majoritar deţinute de cei bogaţi, şi-au revenit mult mai rapid decât pieţele locurilor de muncă. Rezultatul este o “redresare sub formă de K”. Virusul a accentuat diferenţele de venit sau avuţie în funcţie de clasă, rasă şi sex.

Ascensiunea roboţilor

Coronavirusul a generat noi temeri privind contactul fizic, iar o soluţie este înlocuirea oamenilor cu roboţi. Cercetările arată că automatizarea accelerează adesea într-o recesiune. Inovaţiile accelerate de pandemie vor spori productivitatea economiilor, însă acestea vor însemna de asemenea că atunci când va fi sigur să se revină la muncă, unele joburi nu vor mai exista.

Munca la distanţă

Mai sus pe scara veniturilor, munca de la distanţă a devenit norma. Multe companii le-au transmis angajaţilor să lucreze în continuare de-acasă în 2021, iar unele au semnalat că vor permanentiza munca flexibilă.

Turismul blocat

Unele tipuri de călătorii au fost aproape blocate. Turismul mondial a înregistrat o scădere de 72% până în octombrie. McKinsey arată că un sfert din călătoriile de business ar putea dispărea pentru totdeauna.

Cu vacanţele date peste cap şi evenimente ca festivaluri şi concerte anulate, tendinţa consumatorilor de a pune accent pe experienţe în detrimentul bunurilor a fost întreruptă. Iar când activităţile vor fi reluate, unele ar putea să nu mai fie la fel.

O globalizare diferită

Când fabricile chineze s-au închis la începutul pandemiei, unde de şoc au fost resimţite la nivelul lanţurilor de aprovizionare din întreaga lume, iar companiile şi guvernele au fost nevoite să-şi reanalizeze dependenţa de China. S-a produs o ajustare a globalizării, fără ca aceasta să aibă de suferit.

Accent sporit pe “înverzire”

Înainte de pandemie, activiştii de mediu în principal erau cei care dezbăteau teorii cum ar fi “vârful cererii de petrol”, însă când avioanele au rămas la sol şi oamenii în case, chiar şi companii petroliere majore a BP au resimţit o ameninţare reală din partea atenţiei sporite acordate climatului.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.