Te-ai întrebat vreodată dacă inteligenţa artificială chiar scrie cod mai bine decât o faci tu? Doi dintre inginerii care au creat nucleul agentului OpenClaw îţi răspund la întrebare şi avertizează că, în loc să revoluţioneze dezvoltarea software, inteligenţa artificială generează tot mai mult cod de slabă calitate, uneori chiar periculos, se arată într-un interviu realizat de The Wall Street Journal. Acest fenomen a fost descris sub denumirea de „vibe slop” şi reprezintă o combinaţie între programarea asistată de AI şi conţinutul de calitate scăzută produs de aceasta.

„La nivel individual, jocul e practic încheiat: aproape orice developer intră zilnic în contact cu AI, fie că vorbim de autocomplete, generare de funcţii sau suport la review. Un studiu recent al Stack Overflow arată că 84% dintre dezvoltatori folosesc sau intenţionează să folosească AI în generarea de cod, faţă de 76% anul trecut. Asta nu mai e un diferenţiator, e o normalitate”, spune pentru ZF Gen Z Voicu Oprean, fondator şi CEO AROBS.

Codul generat automat de AI nu este întotdeauna o soluţie.

Atunci când dezvoltatorii renunţă la verificări şi lasă inteligenţa artificială să facă cea mai mare parte a muncii, apare fenomenul „vibe slop”, despre care specialiştii spun că poate produce software de slabă calitate, se arată în cadrulunui articol realizat de The Wall Street Journal.

„Avem o infrastructură care se destramă şi un software care acum prezintă foarte, foarte multe erori în comparaţie cu înainte. Putem continua aşa încă câteva luni, sau poate chiar ani, dar, în cele din urmă, problema ne va ajunge din urmă”, spune Mario Zechner, creatorul Pi, motorul agentic din cadrul OpenClaw, pentru The Wall Street Journal.

Deşi folosesc inteligenţa artificială în propriile proiecte, Zechner şi partenerul său, Armin Ronacher, atrag atenţia asupra utilizării excesive a AI-ului care poate reduce calitatea software-ului. Potrivit lor, înlocuirea programatorilor juniori cu AI riscă să ducă, pe termen lung, la mai multe erori, vulnerabilităţi şi lipsă de specialişti, se arată în cadrul aceluiaşi articol.

Codul care este generat de inteligenţa artificială poate fi verificat şi testat tot de aceasta, inclusiv pentru a identifica erorile care pot apărea. Cu toate acestea, în cazul sistemelor critice, responsabilitatea finală pentru verificarea codului şi funcţionarea acestuia revine în continuare inginerilor umani, subliniază The Wall Street Journal.

„Un model generează cod care „arată corect" şi rulează, însă nu are contextul complet al arhitecturii, nu ştie ce date sensibile atinge şi nu cântăreşte implicaţiile de securitate ale unei decizii aparent minore. Fără disciplină, aduni vulnerabilităţi subtile, dependenţe nesigure, gestionare greşită a secretelor, validare insuficientă a inputului, şi le aduni la scară, pentru că viteza de generare a explodat, dar viteza de verificare nu ţine automat pasul”, a mai adăugat Voicu Oprean pentru ZF Gen Z.

În opinia sa, utilizarea inteligenţei artificiale în dezvoltarea software implică două riscuri principale: modelele pot genera cod care conţine vulnerabilităţi deja cunoscute, iar folosirea lor fără reguli clare poate slăbi practicile de dezvoltare care asigură securitatea aplicaţiilor. Totuşi, spune el, dacă codul generat de AI este verificat, testat şi revizuit la fel ca orice alt cod, riscurile pot fi reduse considerabil.

Pe termen lung, acesta vede trei direcţii principale: accelerarea dezvoltării software cu ajutorul AI, riscul unui deficit de competenţe dacă organizaţiile nu continuă să investească în formarea dezvoltatorilor şi avantajul competitiv al companiilor care vor reuşi să combine inteligenţa artificială cu expertiza umană.

„Cel mai periculos reflex pe care îl văd în piaţă e <nu mai angajăm juniori, că face AI-ul>. E o eroare strategică. Juniorii de azi sunt seniorii care, peste cinci ani, vor valida ce generează AI-ul. Dacă întrerupi acest pipeline, în câţiva ani te trezeşti fără competenţa umană necesară pentru a verifica maşina. Revizuirea umană nu e un moft, e o necesitate structurală”, spune el.

Mario Zechner, creatorul Pi, motorul agentic din cadrul OpenClaw, susţine în cadrul unui interviu acordat pentru The Wall Street Journal, că startup-urile pot dezvolta foarte rapid produse cu ajutorul AI, însă, pe măsură ce proiectele devin mai complexe, eficienţa acestor instrumente scade. El dă ca exemplu Claude Code, dezvoltat de Anthropic, o companie americană de inteligenţă artificială, apreciind faptul că firma îşi foloseşte propriul produs, dar criticând performanţa acestuia.

Utilizarea Claude Code a crescut semnificativ în ultimul an, de la aproximativ 20 de minute pe zi la 20 de ore pe săptămână pentru utilizatorul mediu, susţine Catherine Wu, şefa departamentului de produs pentru Claude Code la Anthropic.

„Adevărata competiţie se joacă la nivelul următor: câte companii au integrat AI-ul în tot ciclul de dezvoltare, de la viziune şi discovery, prin PoC şi MVP, până la dezvoltare agentică pe cod custom, cu procese, guardrails şi metrici clare. Şi aici cifrele spun altceva. McKinsey arăta, la finalul anului trecut, că, deşi peste 80% dintre companii raportează că folosesc AI, doar în jur de 30% au trecut la o implementare efectivă în dezvoltarea software”, a mai adăugat pentru ZF Gen Z Voicu Oprean.