Dacă tot Wall Street-ul şi toată America s-au pus în spatele lui SpaceX şi Elon Musk ca să devină primul trilionar al lumii, la Bucureşti, în timp ce economia şi businessul scad, noi ne jucăm pariind dacă Adrian Veştea, scos de Nicuşor Dan din rucsacul lui, va trece guvernul sau nu

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 15 iunie 2026 12 afişări

Dacă tot Wall Street-ul şi toată America s-au pus în spatele lui SpaceX şi Elon Musk ca să devină primul trilionar al lumii, la Bucureşti, în timp ce economia şi businessul scad, noi ne jucăm pariind dacă Adrian Veştea, scos de Nicuşor Dan din rucsacul lui, va trece guvernul sau nu

Dacă săptămâna trecută subiectele principale au fost amenda de 710 milioane de euro dată de Consiliul Concurenţei băncilor pentru manipularea ROBOR şi listarea SpaceX pe piaţa bursieră americană prin care Elon Musk a ajuns primul trilionar al lumii (1.000 de miliarde de dolari), acum subiectul noii săptămâni este din nou criza politică şi nominalizarea de către preşedintele Nicuşor Dan a unui nou premier, Adrian Veştea, un lider liberal mai puţin cunoscut ( “Cine mai e şi ăsta?” fiind principala întrebare duminică dimineaţă, după ce ecranele televizoarelor au bubuit la Breaking News).

Listarea pe NASDAQ a SpaceX are o semnificaţie aparte, pentru că arată în continuare că America este liderul incontestabil al lumii, unde ideile mari, de multe ori utopice, îşi găsesc finanţare. Dacă chinezii au câştigat bătălia pe zona de manufacturing, America îşi menţine supremaţia pe piaţa financiară şi pe piaţa bursieră.

Elon Musk, cel mai urmărit personaj din lume în ultimul deceniu, chiar peste Donald Trump, vrea să producă şi să plaseze centre de date în spaţiu, conectate prin reţeaua de sateliţi Starlink.

Toţi analiştii, toţi bancherii, toţi investitorii, toată media americană, tot establishment-ul american s-au pus în spatele lui Elon Musk pentru succesul listării SpaceX şi pentru a deveni primul trilionar al lumii.

Niciodată Elon Musk, sau oricine altcineva care va ajunge la aceste cifre, nu va cheltui aceşti bani. În afară de avioane private şi miliardul de dolari pe care îl dă în fiecre an în politica americană, Elon Musk nu are nevoie de alţi bani, el fiind un om extrem de auster, ironic vorbind cred că s-ar simţi extrem de confortabil în celebrele garsoniere de 30-35 de metri pătraţi din Militari Rezidence sau sudul Capitalei.

Elon Musk este promovat ca un model, pentru ca şi alţii să fie ca el, să facă ceea ce a făcut cu Tesla, cu Starlink, cu SpaceX. Pentru americani nu contează că după listare de obicei preţul acţiunilor scade, pentru că acolo se vinde o idee care poate să câştige teren sau nu.

La noi, păstrând proporţiile, Iulian Stanciu, cel care a fost la cârma eMag 17 ani, a declarat că banii pe care acum i-a încasat din vânzarea acţiunilor – peste 500 de milioane de euro, conform estimării ZF – vrea să-i folosească pentru a investi în alte idei, în alte afaceri, astfel încât să apară 10 eMag-uri.

Dacă toată lumea şi-a concentrat atenţia pe listarea SpaceX (conform primelor date, numai prin Tradeville românii au investit 2,5 milioane de dolari în SpaceX), evaluarea companiei după prima zi de tranzacţionare ajungând la 2.300 de miliarde de dolari, la Bucureşti, duminică dimineaţă, preşedintele Nicuşor Dan l-a retras pe Eugen Tomac şi l-a aruncat în luptă pe Adrian Veştea, unul dintre prim-vicepreşedinţii PNL, împotriva lui Ilie Bolojan, liderul PNL, în încercarea de a forma un nou guvern care să-l dea la o parte pe Bolojan atât din fruntea guvernului, cât şi de la partid.

Problema este că, în timp ce preşedintele Nicuşor Dan face experimente politice, economia continuă să scadă. Chiar Matei Păun, principalul lui consilier, a declarat într-un podcast lui Cătălin Striblea că nu există o ţară din Europa care să fie în momentul de faţă într-un pericol economic mai mare decât România şi downgrade-ul agenţiilor de rating este cvasi inevitabil, ceea ce va însemna recesiuni, dobânzi uriaşe, colaps financiar.

Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 1% la 0,1%, variantă considerată optimistă. Inflaţia continuă să se menţină la un nivel extrem de ridicat - 11%, iar puterea de cumpărare este negativă pentru a zecea lună consecutiv, creşterea preţurilor cu 11% fiind mult mai mare decât creşterea salariului care, în perioada aprilie 2025-aprilie 2026, a înregistrat cea mai mică creştere din ultimele 12 luni, numai 3,5%.

Din cauza crizei politice, anul 2026 este pierdut din punct de vedere economic şi de business, iar tensiunile sociale sunt în creştere.

Nimeni nu prea mai vrea să fie la guvernare, pentru că echilibrarea situaţiei implică adoptarea unor alte măsuri fiscale, economice, legislative negative.

Pentru că o ducem prea bine, pentru că încă nu s-au terminat banii, mult prea multă lume, în special din zona politică, crede că România are o sursă inepuizabilă de bani prin care poate acoperi tot dezastrul pe care îl fac politicienii.

Singurul domeniu cre merge este cel al pariurilor, mai ales că a început şi Campionatul Mondial de Fotbal, aşa că, ironic, clasa politică de toate felurile pariază acum dacă Adrian Veştea, scos de către preşedintele Nicuşor Dan din rucsacul lui, va trece sau nu noul guvern.

Dacă datele economice sunt pe minus, măcar la pariuri să fim pe plus.

Urmărește Business Magazin

Urmează Gala Business Magazin Tineri Manageri de Top
16 iunie, ora 18:00

COVER STORY. România dintre cod şi strategie: cum a ajuns Accenture să construiască de aici proiecte care influenţează industrii globale

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.