De la lansarea sistemului electronic de cadastru şi carte funciară, în 2007, şi până astăzi, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a derulat contracte de tehnologie şi de digitizare a arhivelor în valoare cumulată de circa 710 milioane de lei - echivalentul a aproximativ 163 de milioane de euro, potrivit unei analize ZF a datelor din platforma publică de achiziţii e-licitaţie.ro. Cea mai mare parte - circa 516 milioane de lei (119 milioane de euro) - a mers pe nucleul IT propriu-zis: software, hardware, servicii, mentenanţă şi securitate. Restul - aproximativ 194 de milioane de lei (44 de milioane de euro) - a însemnat scanarea şi indexarea milioanelor de cărţi funciare pe hârtie, pasul care a transformat arhivele fizice în sistemul electronic de azi.

 Din toţi aceşti bani, o singură linie contrastează izbitor cu restul: securitatea cibernetică dedicată. Pentru „servicii de protecţie împotriva atacurilor cibernetice şi a viruşilor informatici“, ANCPI a încheiat, în 2019 şi în 2023, două acorduri-cadru cu aceeaşi firmă - IT About IT SRL -, cu un plafon cumulat de circa 2,5 milioane de lei, din care s-au semnat efectiv contracte de aproximativ 1,5 milioane de lei în şapte ani - în jur de 215.000 de lei pe an.

Cu alte cuvinte, sistemul de importanţă naţională care ţine evidenţa proprietăţilor din toată ţara pare că a fost apărat cibernetic cu circa 0,2% din cât s-a cheltuit pe tehnologia şi digitizarea lui - de peste 400 de ori mai puţin.

 Cifra priveşte însă strict securitatea cibernetică contractată explicit, ca linie separată de achiziţie. Este posibil ca cerinţe şi componente de securitate să fi fost incluse şi în alte contracte - de mentenanţă a sistemelor, de dezvoltare software sau de infrastructură -, greu de izolat din datele publice; prin urmare, suma reală dedicată apărării ar putea fi mai mare. Chiar şi aşa, linia distinctă, dedicată securităţii rămâne disproporţionat de mică faţă de ansamblul cheltuielilor de tehnologie.

Furnizorul acestei protecţii este, la rândul său, un nume necunoscut publicului larg: IT About IT, o societate înfiinţată în 2015, cu sediul într-un apartament din Sectorul 2 al Capitalei, doi angajaţi şi afaceri de circa 1,84 milioane de lei în 2025, care revinde soluţii de securitate produse de Bitdefender. Proprietarul ei, Ovidiu Raoul Berdilă - fost angajat al Bitdefender, pe ale cărui produse şi-a clădit ulterior firma -, o deţine integral din 2016 şi este furnizorul de securitate al Cadastrului încă din 2019; în 2023 a câştigat un nou acord-cadru, pe patru ani.

► Din caietul de sarcini al acelei licitaţii, consultat de ZF, reiese ce presta, de fapt, compania: întreţinerea, actualizarea şi auditul anual al soluţiei antivirus care acoperă cele 3.500-4.500 de staţii de lucru şi servere ale agenţiei - un serviciu estimat la circa 31.500 de lei pe lună, adică în jur de 7 lei pentru fiecare staţie. Documentul califică această soluţie drept una „de importanţă naţională, a cărei eficienţă este critică“ pentru sistemul e-Terra, pentru RENNS şi pentru programul de cadastru şi obligă furnizorul să intervină, la sesizare, în cel mult două ore în cazul unei defecţiuni „critice“ - definită în caiet drept o perturbare cauzată de un atac informatic sau de viruşi. Este, prin urmare, mai mult decât o simplă vânzare de licenţe.

 Potrivit caietului de sarcini, soluţia întreţinută trebuia să includă ea însăşi detecţie şi răspuns automat chiar pe staţiile de lucru - un modul de tip EDR, „endpoint detection and response“ -, blocarea mişcării laterale a unui atac în reţea şi o detecţie bazată pe învăţare automată. Ce nu cumpăra ANCPI prin acest contract era un serviciu de supraveghere permanentă, cu oameni care să monitorizeze şi să răspundă non-stop în locul instituţiei: obligaţiile firmei se opreau la întreţinerea, actualizarea şi auditul soluţiei, cu intervenţii pornite de la sesizările agenţiei.

Conform Mediafax, care citează publicaţia Public Record, Berdilă ar fi declarat că firma sa este „doar un furnizor de licenţe, ca şi cum cumpăraţi licenţe Microsoft de pe eMAG“ şi că nu avea obligaţia contractuală de a detecta un atac.

Această descriere nu reflectă însă ceea ce scrie în caietul de sarcini, care nu cere o simplă furnizare de licenţe, ci şi servicii active: un audit tehnic anual, disponibilitate non-stop, intervenţii la faţa locului şi, la cerere, analize de vulnerabilităţi şi riscuri - iar remedierea unei defecţiuni „critice“ cauzate de un atac trebuia asigurată în cel mult două ore. Rămâne neclar dacă aceste servicii au fost efectiv prestate în cei şapte ani de contract şi dacă vreunul dintre ele - bunăoară analiza de vulnerabilităţi - ar fi putut semnala din timp o expunere. ZF a transmis întrebări către compania IT About IT dar nu a primit niciun răspuns până la închiderea ediţiei.

La polul opus ca dimensiune se află contractele care au construit sistemul. Cel mai mare a fost cel de digitizare a cărţilor funciare din nouă judeţe, adjudecat în 2014 de Teamnet International - circa 38,5 milioane de euro (peste 210 milioane de lei cu TVA) -, urmat de conversia cărţilor funciare într-o bază de date electronică, atribuită în 2021 pentru 101,9 milioane de lei firmei All Businesses Management. Astăzi, sistemul e întreţinut de o listă fragmentată de firme, prin contracte de mentenanţă reînnoite la câţiva ani, iar securitatea lui pare să fi rămas în seama unei companii cu doi angajaţi.

Un furnizor-cheie al ANCPI, amendat pentru licitaţii trucate de Consiliul Concurenţei, a ajuns în insolvenţă

Firma care a câştigat cel mai mare contract IT recent al ANCPI a ajuns în dificultate. All Businesses Management, compania care a preluat în 2021, pentru 101,9 milioane de lei, conversia cărţilor funciare în bază de date electronică, este specializată în scanarea şi arhivarea digitală a documentelor pentru instituţii publice, în special pentru oficiile de cadastru. În 2024, Consiliul Concurenţei a amendat-o cu circa 1,2 milioane de lei - parte dintr-o sancţiune totală de 1,36 milioane de lei împărţită între cele trei firme implicate - pentru trucarea a 27 de licitaţii publice de arhivare a documentelor din arhivele ANCPI şi ale oficiilor teritoriale, derulate între 2018 şi 2020. Potrivit autorităţii, două dintre firmele sancţionate depuneau oferte „concurente“ la aceleaşi licitaţii, deşi aparţineau aceluiaşi grup - „concurenţa dintre ele a fost înlocuită cu o formă de colaborare“, a explicat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Firma a contestat amenda în instanţă. După ce afacerile au atins un vârf de 49,5 milioane de lei în 2024, ele s-au prăbuşit cu 71% în 2025, iar în ianuarie 2026 compania a intrat în insolvenţă, cu datorii de circa 6,8 milioane de lei către creditori, din care aproximativ 2,7 milioane de lei la Fisc. Administratorul judiciar pune colapsul pe seama unor factori externi - eliminarea facilităţilor fiscale pentru IT, de la începutul lui 2025, şi întârzierea plăţilor de la clienţii din sectorul public - şi înclină spre reorganizarea firmei, nu spre faliment.

Analiza achiziţiilor ANCPI este parte integrantă din articolul "Cel mai grav incident de securitate cibernetică al unei instituţii publice din România – atacul de la ANCPI care a blocat piaţa imobiliară - e rezultatul unui model în care apărarea cibernetică e tratată ca o anexă. Experţii: statul nu poate fi ţinut la standarde mai joase decât mediul privat, iar securitatea trebuie dusă în prima linie, la nivel de board", care poate fi accesat la această adresă