♦ Aproape unu din opt americani foloseşte Ozempic, Wegovy sau Mounjaro pentru a pierde în greutate ♦ Moda acestor soluţii pentru slăbit câştigă însă tot mai mult teren şi în Europa, inclusiv în România ♦ Iar asta într-o perioadă în care 39% dintre români suferă de obezitate, ponderea crescând alert în ultimii ani.

Diana S. suferă de diabet încă din copilărie, iar atunci când a auzit de noile tratamente cu GLP-1 şi-a do­rit să le încer­ce. După mai bine de şase luni de când foloseşte o astfel de soluţie injectabilă, afirmă că efectele benefice au fost mai multe şi mai rapide decât se aştepta.

„Pe mine, tratamentul m-a ajutat în primul rând cu rezis­tenţa la insulină, dar totodată am pier­dut mult în greutate, lucru pe care mi-l doream de ceva vreme. Am remarcat că nu mai mănânc la fel de mult şi, totodată, nu mai am aceleaşi pofte, ceea ce mă ajută să fac alegeri mai sănătoase“, spune ea.

De altfel, tocmai această schimbare a com­portamentului de consum în rândul persoanelor care iau tipul respectiv de medicament îşi pune amprenta, în cascadă, asupra mai multor feluri de afaceri.

Spre exemplu, producătorii de chipsuri, snacksuri şi sucuri traversează o reală criză.

Cine suferă?

„Ultimii ani au reprezentat un test de rezis­tenţă pentru companiile din sectorul alimentar şi al băuturilor. În fiecare zi, consumatorii au făcut schimbări mici, dar cu un impact major, care erodează treptat modelul de creştere pe care s-au clădit giganţii moderni din aceste industrii.

Gustul, preţul şi calitatea rămân factorii pe care consumatorii îi prioritizează cel mai mult atunci când fac o achiziţie. Cu toate acestea, impactul asupra sănătăţii este criteriul cu cea mai rapidă ascensiune. Datele preliminare arată că utilizatorii care iau tratament pe bază de GLP-1 îşi reduc con­su­mul în categorii precum gus­tările (snacksurile) şi băuturile răcori­toare“, arată o analiză recentă a companiei de consultanţă McKinsey.

Cele mai afectate categorii, conform aceleiaşi surse, sunt chip­surile şi alte snacksuri să­rate, patiseria dulce, garniturile, sosurile pentru salate şi uleiurile, brânza, prăjiturile şi băuturile răcoritoare.

Astăzi, aproape unu din opt ame­ricani foloseşte Ozempic, Wegovy sau Mounjaro pentru a pierde în greutate. Moda acestor soluţii pentru slăbit câştigă însă tot mai mult teren şi în Europa, inclusiv în România. Iar asta într-o perioadă în care 39% dintre români suferă de obezitate, ponderea crescând alert în ultimii ani. Acum un deceniu, ponderea era de două ori mai mică.

Altă perspectivă

Mâncarea procesată, preparatele fast-food şi stilul de viaţă alert sunt doar câţiva dintre factorii care au dus la această situaţie care nu este însă specifică României, ci întregii lumi. Totuşi, există diferenţe majore de la ţară la ţară.

În Europa, din păcate, România a ajuns campioană la capitolul obezitate, care vine la pachet cu multe alte probleme medicale.

Tocmai de aceea, tratamentele cu Ozempic, Wegovy sau Mounjaro au fost îmbrăţişate rapid. Totuşi, efectele lor sunt resimţite diferit de diverşi actori economici. Spre exemplu, în industria de ospitalitate, restaurantele au fost forţate să îşi adapteze meniurile şi porţiile. Inclusiv localurile fast-food.

„Având în vedere că o parte atât de semnificativă din baza de clienţi a restaurantelor are acum un apetit redus şi nevoi nutriţionale diferite, lanţuri precum Chipotle, Smoothie King şi Shake Shack au început să includă în meniuri produse etichetate explicit ca fiind «GLP-1 friendly» (compatibile cu tratamentele GLP-1)“, scrie abc News despre situaţia din SUA.

Astfel, burgerii sunt acum înveliţi în frunze de salată în loc de chiflă, smothie-urile conţin câteva zeci de grame de proteină, iar porţiile sunt ceva mai mici. Rămâne de văzut dacă şi preţurile vor fi adaptate la gramaj.

În România încă nu se vorbeşte despre aceste mutări, dar există de regulă un decalaj între piaţa locală şi SUA, acolo unde a şi prins prima dată acest „fenomen“ al medicamentelor anti-obezitate.

Pe măsură ce numărul de utilizatori va creşte, situaţia s-ar putea schimba şi local.

Mărimile mari dispar

Impactul merge dincolo de industria alimentară şi a băuturilor şi dincolo de ospitalitate.

Compania de cercetare de piaţă Edited, citată de The Guardian, care monitorizează produsele pe măsură ce sunt lansate pe site-urile retailerilor, a analizat oferta H&M pentru sezonul primăvară/vară 2026, înregistrând toate rochiile noi de damă adăugate pe site din ianuarie până în mai şi comparându-le cu aceeaşi perioadă din 2025. Anul trecut, mărimile 3XL şi 4XL reprezentau 2% din noul stoc. Anul acesta, aceste mărimi au lipsit cu desăvârşire. Şi celelalte mărimi mari au înregistrat scăderi.

H&M a răspuns solicitării The Guardian spunând monitorizează constant cererea legată de croială şi mărimi şi a confirmat schimbarea. „Am ales să renunţăm la mărimile 3XL şi 4XL, deoarece am constatat o cerere mai scăzută pentru acestea.“

Mutări similare au făcut şi alţii, cum e cazul Mango, spre exemplu.

Asocieri neaşteptate

Alte industrii care ar putea resimţi impactul acestor tratamente anti-obezitate sunt industria medicală (chirurgia bariatrică ar putea fi mai puţin populară, la fel ar putea scădea şi numărul de pacienţi pentru anumite specialităţi, odată cu reducerea incidenţei unor boli asociate obezităţii), cea de fitness şi sport (mai mulţi oameni ar putea să se apuce de sport) şi, poate în mod surprinzător, cea aviatică. „Companiile aeriene şi producătorii de avioane sunt obsedaţi de reducerea consumului de combustibil pentru avioane, căutând constant noi metode de a reduce greutatea aeronavelor. Aceştia ar putea avea noi aliaţi în Ozempic şi alte medicamente similare de slăbit“, scrie Bloomberg.

United Airlines Holdings Inc. ar economisi 80 de milioane de dolari pe an dacă greutatea medie a unui pasager ar scădea cu circa 4,5 kg, a estimat Jefferies Financial, într-un raport citat de Bloomberg. Analiza Jefferies s-a axat pe entuziasmul publicului faţă de acest medicament şi potenţialii beneficiari ai utilizării sale.

Aşadar, există, ca de fiecare dată, câştigători şi perdanţi, entuziaşti şi mai puţin entuziaşti.