Concret, conservatorii de la Londra au au inceput sa exercite - cu succes pe alocuri - presiuni asupra guvernului laburist, in sensul limitarii numarului de permise de munca pentru imigrantii veniti din Romania si Bulgaria incepand cu data aderarii, dupa un experiment nefericit cu polonezii in 2004, la precedenta extindere. Desi nu s-a decis nimic oficial - singura promisiune dateaza din aprilie, cand Londra anunta CE ca nu va impune restrictii -, controversele s-au amplificat in Marea Britanie, desi oficialii romani au avansat cifre privind potentialii imigranti mult reduse in comparatie cu cele lansate la Londra, de 300.000 de imigranti romani si bulgari.

Dezbaterea a prins conotatii destul de ciudate in presa britanica, dupa ce ziarul The Guardian a publicat declaratii ale presedintelui Germaniei, Horst Kohler, care avertizau cu privire la posibilitatea de a amana aderarea Romaniei si Bulgariei, tocmai din cauza temerilor referitoare la capacitatea blocului comunitar de a absorbi noi membri. Administratia prezidentiala de la Berlin a dezmintit insistent informatiile din presa britanica, insa comentatorii au preferat sa dea mai putina crezare dezmintirilor.

O eventuala decizie a oficialilor britanici in privinta imigrantilor romani si bulgari va fi corelata cu una asemanatoare a guvernului ungar, care a anuntat ca se va pronunta, la randul sau, la sfarsitul lunii noiembrie. Desi nu este de asteptat ca Budapesta sa aiba in vedere restrictii drastice - avand in vedere comunitatea importanta de maghiari din Romania -, semnalul politic al acestei decizii nu este deloc favorabil Bucurestiului.