Patru din zece români consideră că au cunoştinţe financiare ridicate sau foarte ridicate, însă aproape jumătate dintre respondenţi nu şi-ar putea acoperi cheltuielile pentru mai mult de o lună dacă şi-ar pierde principala sursă de venit, arată un studiu realizat de Cult Market Research pentru BCR.

Testul, construit după metodologia Flash Eurobarometrului privind competenţele financiare, a cuprins 12 întrebări. Scorul mediu obţinut de respondenţi a fost de 7,53 răspunsuri corecte, echivalentul unei note de 6,28 din 10.

Diferenţa dintre percepţie şi rezultatele efective este însă semnificativă: în timp ce 40% dintre participanţi îşi evaluează cunoştinţele financiare drept ridicate sau foarte ridicate, numai unul din cinci reuşeşte să răspundă corect la cel puţin 10 dintre cele 12 întrebări. Doar 3% au răspuns corect la toate întrebările.

Mai mult, respondenţii care se declară cei mai bine pregătiţi nu sunt şi cei care obţin cele mai bune rezultate. Dintre cei care îşi evaluează cunoştinţele drept foarte ridicate, doar 12% ajung la minimum 10 răspunsuri corecte, iar scorul mediu al acestui grup este de 7,2. În schimb, dintre cei care consideră că au un nivel mediu de cunoştinţe, 23% trec pragul de 10 răspunsuri corecte, iar media urcă la 7,9.

Una dintre cele mai dificile întrebări a fost cea referitoare la relaţia dintre dobânzi şi preţul obligaţiunilor. Doar 15% dintre respondenţi ştiu că, atunci când dobânzile din piaţă cresc, preţurile obligaţiunilor scad, comparativ cu o medie europeană de 20%.

Românii au probleme şi în înţelegerea efectului inflaţiei asupra banilor păstraţi în numerar. Întrebaţi ce vor putea cumpăra peste un an cu aceeaşi sumă de bani dacă preţurile cresc cu 2%, numai 47% au răspuns corect – „mai puţin decât astăzi” –, faţă de 65% la nivelul Uniunii Europene.

În schimb, rezultatele sunt mai bune în cazul unor situaţii cu care oamenii se întâlnesc mai des: 82% ştiu cum să reacţioneze la o tentativă de fraudă online, 85% înţeleg efectul creşterii euro asupra preţurilor, iar 77% înţeleg impactul inflaţiei asupra economiilor.

„Pentru că folosim banii în fiecare zi, confundăm familiaritatea cu înţelegerea. Ştim lucruri de bază şi începem să învăţăm noţiuni economice teoretice, precum inflaţia şi deficitul, dar aceasta nu înseamnă neapărat că înţelegem toate consecinţele financiare ale deciziilor legate de bani pe care le luăm în fiecare zi”, spune Nicoleta Deliu Paşol, Head of Communication & CSR în cadrul BCR.

Studiul indică totuşi o disciplină financiară mai ridicată decât media europeană în anumite privinţe. Circa 63% dintre respondenţi spun că se gândesc atent dacă îşi permit o achiziţie înainte să o facă, faţă de 51% media europeană, iar 57% îşi monitorizează cheltuielile, comparativ cu 49% la nivelul UE.

Totodată, 47% dintre românii chestionaţi spun că îşi stabilesc obiective financiare pe termen lung, de peste două ori mai mulţi decât media europeană de 21%.

Vulnerabilitatea apare însă la nivelul rezervelor financiare. Datele ultimului Eurobarometru privind educaţia financiară arată că unul din patru români nu are deloc economii pentru situaţii neprevăzute, comparativ cu unul din şase europeni. Doar unul din şapte români dispune de economii suficiente pentru cel puţin şase luni, faţă de aproximativ unul din trei europeni. În acelaşi timp, 61% au puţină sau deloc încredere că vor avea suficienţi bani pentru a trăi confortabil la pensie.

ChatGPT, sursă de informaţii financiare pentru aproape unul din cinci români

Televiziunea rămâne principala sursă de informaţii economice şi financiare pentru români, indicată de 46% dintre respondenţi, urmată de bănci şi alte instituţii financiare, cu 33%, şi de site-urile instituţiilor publice precum BNR, Ministerul Finanţelor sau ASF, cu 28%.

ChatGPT apare însă deja printre sursele folosite pentru informaţii despre bani şi economie: 19% dintre respondenţi spun că au apelat la platformă. Ponderea este mai mare decât în cazul TikTok, indicat de 14% dintre respondenţi, şi decât cea a românilor care au participat la cursuri sau programe de educaţie financiară, de 13%.

În total, 96% dintre participanţii la studiu spun că au aflat ceva nou despre economie sau finanţe în ultimele şase luni, iar 91% declară că au făcut cel puţin o schimbare în comportamentul lor financiar.

Cea mai frecventă schimbare este monitorizarea mai atentă a cheltuielilor, menţionată de 59% dintre respondenţi, urmată de reducerea sau reorganizarea cheltuielilor, cu 54%. Alte 37% spun că au început să compare preţurile înainte de cumpărături, iar 34% economisesc mai mult sau mai regulat.

Studiul a fost realizat de Cult Research printr-o cercetare cantitativă online, pe un eşantion de 500 de respondenţi, reprezentativ pentru populaţia urbană din România, cu o marjă de eroare de ±4,3%.