În ciuda veniturilor sub media naţională şi a unei tendinţe accentuate de a-şi schimba locul de muncă, tinerii din Generaţia Z rămân cei mai încrezători în evoluţia carierei lor. Optimismul tinerilor privind majorările salariale şi siguranţa locului de muncă îl depăşeşte pe cel al generaţiilor mai experimentate.

Aproximativ 42% dintre angajaţii din Generaţia Z intenţionează să-şi schimbe locul de muncă în următoarele şase luni faţă de 30% la nivel naţional, conform studiului MKOR Employee Sentiment România 2026, realizat pe un eşantion reprezentativ la nivelul populaţiei de 1.000 de respondenţi cu vârsta cuprinsă între 18 - 55 ani.

Pentru angajaţii Gen Z, schimbarea locului de muncă este o opţiune luată în calcul mult mai des decât pentru restul salariaţilor. Ei înregistrează un scor mediu de 5,1 din 10 privind probabilitatea de a-şi schimba angajatorul, faţă de 3,96 la nivel naţional. Totodată, 20% dintre angajaţii Gen Z au dat scorul maxim de 10 din 10, adică sunt siguri că vor pleca, faţă de 13% la nivel naţional.

În ceea ce priveşte factorii care ar determina o schimbare profesională, se observă priorităţi diferite în funcţie de segmentul de vârstă.

Cele mai mari diferenţe între generaţii se observă în ceea ce priveşte percepţia oportunităţilor de promovare. Dacă 43% dintre angajaţii din Generaţia Z consideră că au şanse de avansare în carieră, ponderea scade la 27% în rândul Milenialilor şi la 22% în cazul Generaţiei X, comparativ cu o medie generală de 30%, se arată în studiul realizat de studiului MKOR, o agenţie de cercetare de piaţă şi consultanţă strategică din Bucureşti, fondată în 2012.

Stabilitatea profesională pare să fie o preocupare mai redusă pentru tinerii angajaţi. Doar 18% dintre respondenţii din Generaţia Z susţin că siguranţa locului de muncă influenţează decizia de a schimba angajatorul, faţă de 29% în rândul Milenialilor şi 36% în cazul Generaţiei X, arată datele aceluiaşi studiu.

„Gen Z nu respinge angajamentul faţă de un angajator, ci îl condiţionează. Datele din Employee Sentiment România 2026 arată că Gen Z are venituri mai mici comparativ cu restul generaţiilor şi dorinţă de avansare mai mare şi tocmai de aceea poate risca să caute un alt job. Companiile care vor reuşi să reţină talentele Gen Z sunt cele care le arată un traseu concret de evoluţie, o promovare în viitorul apropiat sau un proiect cu impact”, a declarat Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR.

Pentru 54% dintre angajaţii din Generaţia Z, volumul de muncă a crescut faţă de anul trecut, la acelaşi nivel cu media naţională. Totodată, 45% dintre aceştia declară că numărul colegilor a rămas aproximativ la fel, faţă de 54% la nivel general. Totuşi, moralul echipei a scăzut în percepţia a 47% dintre Gen Z faţă de 50% la nivel naţional.

Generaţia Z este şi cea care resimte cele mai multe evoluţii pozitive la nivel individual. Peste un sfert din tineri spun că au primit o majorare salarială, comparativ cu 20% dintre Mileniali şi 17% dintre angajaţii din Generaţia X.

Cu un salariu mediu de aproximativ 3.700 de lei, sub media naţională de 4.900 de lei, angajaţii din Generaţia Z sunt cei mai slab remuneraţi de pe piaţa muncii. Totodată, 57% dintre ei câştigă cel mult 4.000 de lei pe lună, însă, în ciuda acestui dezavantaj, rămân cei mai optimişti în privinţa evoluţiei veniturilor şi a carierei.

Cu toate acestea, 28% dintre tinerii din Gen Z raportează creşteri salariale, faţă de 20% media generală şi 24% dintre ei resimt o stabilitate a locului de muncă comparativ cu media eşantionului de 10%, ceea ce poate sublinia că vulnerabilitatea financiară iniţială este compensată de un optimism profesional caracteristic debutului în carieră.

Pe termen mediu riscul pentru angajatori este evident: pe măsură ce aşteptările cresc odată cu experienţa acumulată, mobilitatea profesională creşte şi ea.

Intenţia de a pleca din companie în următoarele şase luni este exprimată de 42% dintre angajaţii din Generaţia Z şi ar trebui privită ca un semnal timpuriu pentru companiile care nu investesc în retenţia tinerelor talente.

Pentru Gen Z, rolul profesional amplifică urgenţa schimbării: el ocupă preponderent poziţii de execuţie, astfel că avansarea în carieră devine a doua motivaţie pentru schimbarea jobului, înaintea beneficiilor extrasalariale.

Spre deosebire de media populaţiei active, pentru care stabilitatea locului de muncă este o prioritate, tinerii din Generaţia Z pun accent pe alte criterii. Doar 18% dintre aceştia susţin că siguranţa locului de muncă le influenţează decizia, adică de două ori mai puţin decât perspectiva de avansare.