Putini mai cumpara o haina fara sa se intereseze de modul in care se intretine sau de compozitia fibrelor din care este facuta. Iar atentia in crestere a cumparatorului roman la informatiile de pe etichete sustine o piata a etichetelor textile deloc neglijabila, estimata de companiile din domeniu la 30-35 mil. euro.

Un milion de etichete pe zi - atat produce in cele doua fabrici pe care le are in tara Paxar Romania, divizie a uneia din cele mai mari companii de etichete din lume. In Romania, americanii de la Paxar Corp. lucreaza cu 150 de angajati, care produc trei tipuri de etichete: de marca (tesuta), de compozitie (eticheta imprimata) si de pret. Afacerea a crescut de 38 de ori din 2002, anul in care a intrat pe piata, de la vanzari de 180.000 de dolari (190.000 de euro) la 7 milioane de dolari (5,2 milioane de euro) in 2006, afirma Marius Dumitrescu, director de vanzari la Paxar Romania. Pentru 2007 estimeaza o crestere de pana la 11,1 milioane de dolari (8,3 milioane de euro).

"Nu cred ca sectorul este prea exploatat. Este loc destul si pentru altii. Productia de etichete textile este o afacere foarte profitabila, dar numai daca este facuta cu tehnologie performanta", spune Dumitrescu. De cand produce in Romania, Paxar a facut investitii de 7,5 milioane de euro, urmand ca anul acesta inca un milion de euro sa fie cheltuiti pentru dotarea tehnica.

In tara sunt doar opt producatori de etichete tesute, la care se adauga 467 de firme specializate in alte tipuri de etichete - de la cele pentru textile pana la etichete pentru sticle, produse alimentare, mobilier si alte bunuri. In rapoartele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara, productia actuala de etichete tesute ajunge, lunar, la aproximativ 660.000 de metri. Dupa propriile lor estimari, producatorii de etichete au castiguri brute care ajung la 30% pe eticheta fabricata, in conditiile in care o eticheta tesuta costa doi sau trei centi, una de carton nu costa mai mult de 2,5 centi, iar una de compozitie ajunge pana la doi centi.

Piata etichetelor are insa nu doar avantaje, ci si dezavantaje. Principalul plus: concurenta redusa din piata. Principalul minus: diminuarea productiei de confectii. Iar in 2005 s-a inregistrat o scadere de 10-15% a pietei de etichete, spune Marius Dumitrescu, care explica fenomenul prin diminuarea productiei de confectii, de la 3,2 miliarde de euro in 2004 la 1,8 miliarde de euro in 2005. Iar scaderea a continuat, anul trecut, pana la 1,6 miliarde de euro.

Clientii Paxar sunt in special exportatorii de confectii locali, dar si beneficiarii lor din strainatate, catre care merge 95% din productie. "Nu prea lucram cu cei ce produc pentru piata locala", precizeaza Dumitrescu. Printre clientii companiei americane figureaza Marks & Spencer, Levi's, H&M, Decathlon sau grupul spaniol Inditex, cel care detine reteaua de magazine Zara. In plus, in fabrica din Bucuresti sunt produse si etichete "inteligente", cu cip, dar deocamdata numai pentru Marks & Spencer.  In afara de productie, Paxar vinde imprimante fabricilor care vor sa-si faca propriile etichete.

In afara de Paxar, golul existent pe piata a fost speculat de inca un mare jucator international: Labelon. Compania, care este o divizie a grupului britanic Labelon, si-a urmat clientii care si-au relocat din activitati in zona, oferind suport din punctul de vedere al etichetelor si al accesoriilor. Cu o activitate de sapte ani pe piata romaneasca, Labelon Romania produce anual, in medie, 10 milioane de etichete. Cea mai mare parte a productiei, respectiv 80%, ajunge la firmele din Occident. Compania nu a dorit sa ofere mai multe detalii legate de activitatea din Romania. Dupa datele raportate la Ministerul Finantelor, compania a avut, in 2005, o cifra de afaceri de 4,5 mil. euro, iar profitul inregistrat trece putin peste 25.000 de euro. Paxar si Labelon, care detin impreuna 30% din piata, se lupta cu firme locale ca Label Timisoara, Pantex Brasov sau A&M Printexpert.

La prima vedere, odata cu reducerea comenzilor de haine in lohn din Romania, e clar ca se vor reduce si comenzile de etichete. Fenomenul va fi insa contrabalansat de faptul ca "din ce in ce mai multe etichete se vor produce aici, in detrimentul celor importate", apreciaza Dumitrescu, care da ca exemplu firmele mici de etichete din Italia care si-au relocat productia in Romania pentru a-si servi clientii italieni care produc aici. "Lohnul devine incet, dar sigur productie totala. Nu mai vinde nimeni manopera propriu-zisa, ci vinde produsul finit, adica haina cu tot cu eticheta", constata Dumitrescu.

Daca anul 2005 a fost marcat de o scadere a afacerilor in domeniu, iar in 2006 s-a inregistrat o stagnare, majoritatea producatorilor din industrie sunt de parere ca anul 2007 va fi unul al cresterii, in ciuda faptului ca productia in lohn, care asigura o buna parte din afacerile furnizorilor de confectii de la noi, este in scadere. "Piata va creste cu siguranta, etichetele tesute fiind un produs care poate fi asigurat rapid si cu cheltuieli minime", crede Maria Enache, director executiv al Label Timisoara, unul din principalii jucatori locali de pe piata. Firma face etichete pentru peste 500 de firme de confectii si tricotaje, incaltaminte, marochinarie, dar si pentru industria auto.

Ca industria etichetelor textile ramane tentanta confirma si Alexandru Eremia, administratorul A&M Printexpert, firma care a produs anul trecut aproximativ cinci milioane de etichete. "Este profitabila aceasta afacere, insa volumul de munca este foarte mare", spune Eremia. Din punctul lui de vedere, scaderea productiei in lohn nu-i afecteaza prea mult pe producatorii de etichete textile: "Productia excesiva in sistem lohn a fost o afacere foarte buna mai ales in domeniul etichetelor pentru firmele din strainatate", spune Eremia. A&M Printexpert produce 100% pentru piata interna.

Desi nu are decat un an si cateva luni pe piata, A&M Printexpert vrea sa atinga in 2007 o cota de piata de 20%. Compania intentioneaza sa lanseze o noua linie de afaceri: sa vanda materia prima pe care o foloseste in productie. "In acest fel, marile companii de confectii care isi realizeaza etichetele cu echipamente proprii vor deveni potentiali clienti ai firmei noastre", argumenteaza administratorul companiei, care acum lucreaza cu intermediari pentru materiile prime pe care le foloseste. Nicoleta Iordache, directorul de la Eticheta 2000, vede si ea scaderea productiei in lohn ca fiind benefica pentru producatorii de etichete, "pentru ca vom avea noi clienti care pana acum nu erau interesati de produsele noastre". Firma produce anual peste 1,5 milioane de etichete, din care 70% pentru piata interna, restul mergand la export.

Maria Enache de la Label confirma ca de-acum se va schimba clientela, de la fabricile care produc in lohn la "producatori de textile mai pretentiosi". Astfel incat, sustine ea, daca pana in prezent principalul argument din planul de afaceri era volumul mare al productiei, fabricile de etichete trebuie de acum sa indeplineasca cerinte de calitate mai stricte.

Firma pe care o conduce, ce furnizeaza anual circa 50 de milioane de bucati, urmeaza sa lanseze anul acesta etichete "high definition" (de o calitate superioara), care se adreseaza segmentului de piata de haine de lux.

Label a inceput anul 2007 cu o crestere de peste 10% a comenzilor primite. "Detinem circa 25% din oferta producatorilor romani", spune Enache. Cat priveste cifra de afaceri si profitul, conducerea firmei estimeaza o crestere de peste 10% pentru anul in curs.

Daca toti producatori citati se arata optimisti in privinta cresterii pietei in acest an, se pare totusi ca potentialul pe termen mai lung e destul de limitat, din cauza majorarii costurilor de productie; cresterea va fi rezervata exclusiv companiilor mari, iar acestea le vor inlatura de pe piata pe cele mici sau incapabile sa concureze prin tehnologia de care dispun.

Efectul pe termen mediu si lung al aderarii la UE, spune Dumitrescu de la Paxar, va fi si in acest domeniu cresterea salariilor si a costului utilitatilor. Prin urmare, si costurile etichetelor produse in Romania vor creste si astfel firmele romanesti isi vor reduce competitivitatea, spune el: "Multe din firmele mici, adica de apartament sau de garaj, care nu vor vinde suficient cat sa-si acopere cheltuielile, vor disparea, iar productia se va concentra doar la cateva firme mari, care au bani sa investeasca in tehnologii competitive".