♦ Bazele afacerii au fost puse în 1997, de antreprenorul Filip Schwartz, care a pornit la drum cu partea de distribuţie, pentru ca doi ani mai târziu să intre şi în retail ♦ El a mizat iniţial pe brandul cu acelaşi nume, Otter, dar treptat şi-a tot extins şi adaptat portoliul.

Grupul Otter, activ în im­portul, dis­tri­buţia şi retai­lul de încălţă­min­te, şi-a bugetat pen­tru acest an afa­ceri de peste 350 mil. lei, în urcare uşoară - de 2,9% - versus 2025, avan­sul fiind susţinut de pieţele externe mai degrabă decât de cea locală.

„Piaţa din România traver­sea­ză o perioadă de stagnare şi chiar de uşoa­ră scădere a consumului, evoluţia fi­ind (în cazul nostru - n.red.) com­pen­sată parţial de ex­tin­derea distribuţiei brandurilor proprii în Balcani şi Euro­pa de Est“, spun oficialii companiei. Din totalul busi­nessului, exportul reprezintă doar circa 8,5 mil. lei, adică sub 2,5% din total.

Aşadar, în continuare, piaţa loca­lă e cea mai puternică pentru Otter, care e activ în domeniu de circa 30 de ani. Bazele grupului au fost puse în 1997, de antrepre­no­rul Filip Schwartz, care a pornit la drum cu partea de distribuţie, pen­tru ca doi ani mai târziu să intre şi în retail.

El a mizat iniţial pe brandul cu acelaşi nume, Otter, dar treptat şi-a tot extins şi adaptat portoliul. Cel mai recent nume din familie - Gryxx e destinat generaţiei Z. Grupul are în portofoliu şi măr­cile Tezyo şi Aldo, acestea adresân­du-se în special femeilor, cu colecţii pe segmentul mid-high.

Unde merg investiţiile?

Astăzi, prin prisma vânză­rilor, dar şi a reţelei de zeci de ma­gazine sub toate brandurile, Otter este unul dintre cei mai mari actori din piaţa de încălţăminte din România.

Şi compania continuă dezvol­ta­rea, având bugetate investiţii de 26 mil. lei în acest an, cu aproape 50% mai mari decât în 2025.

„În acest an am deschis un nou depozit logistic de 11.000 mp, un pro­iect important pentru dez­vol­tarea şi eficientizarea operaţiu­nilor compa­niei. În paralel, con­ti­nuăm investiţiile în automatizare şi optimizarea proce­selor logistice şi operţionale, pentru a susţine creş­terea businessului şi adapta­rea la noile cerinţe ale pieţei.“

Pe lângă operaţiunile offline, Otter are şi magazine online care con­tribuie semnificativ la totalul vânzări­lor. Mai exact, anul trecut, acestea din urmă s-au apropiat de 100 de milioa­ne de lei. Deşi maga­zi­nele fizice sunt în continuare do­minante, creşterea vânzărilor e mai alertă în mediul virtual. Chiar dacă încasările sunt aştep­tate să rămână pe plus, compania şi-a bugetat un profit net mai mic în 2026 vs 2025 cu circa 14%, la 31,4 mil. lei.

„Ne aşteptăm la o perioadă de stag­nare sau chiar uşoară scă­dere eco­nomică în 2026, însoţită de o reducere a consumului şi de o prudenţă mai mare din partea clienţilor“, spun oficialii grupului.

Principalele provocări

Ei adaugă că văd mai multe provocări la nivel de 2026. Una din­tre ele este instabilitatea eco­nomică - atât din România, cât şi de la nivel global, care influen­ţea­ză comportamentul de consum şi dinamica pieţei. O a doua o repre­zintă menţinerea cifrei de afaceri în contextul scăderii puterii de cumpărare. Compania încearcă să facă asta prin dezvoltarea unor noi direcţii de business, dar şi prin creşterea exporturilor şi extin­derea pe alte pieţe.

O altă provocare vine chiar din zona de online, o zonă care creşte repede, dar care e marcată de o competiţie tot mai acerbă, venită mai ales dinspre jucătorii internaţionali care au o prezenţă „agresivă“.

ZF a scris de mai multe ori că prezenţa unor jucători precum Temu ori Shein din China sau Trendyol din Turcia a lovit în companiile locale, platformele internaţionale venind cu preţuri foarte mici şi cu bugete de marketing uriaşe.

Dincolo de aceşti actori, Otter se luptă pe piaţa sa şi cu alte reţele cu model similar cu al său, precum Deichmann, CCC ori Benvenuti. Spre deosebire de piaţa de de îmbrăcăminte, dominată clar de companii străine, cea de încălţăminte are şi jucători locali puternici.