Dupa sase luni in care ministrul finantelor a bombardat piata cu variante de modificare a Codului fiscal, pentru ca intr-un tarziu legea sa fie adoptata intr-o forma finala, incertitudinile se transfera asupra fiscalitatii lui 2006.

Imagini de protocol la Palatul Victoria: de o parte a mesei, figurile inexpresive ale reprezentantilor FMI, avand in centru figura parca sculptata in piatra a negociatorului-sef, Emmanuel van der Mensbrugghe. De cealalta parte, premierul Tariceanu zambeste larg si vorbeste gesticuland de zor, alaturi de Mugur Isarescu, guvernatorul BNR veteran al negocierilor, care priveste intr-o parte cu o figura catranita, si de ministrul finantelor, Ionut Popescu, afisand obisnuita-i atitudine relaxata.

Dupa sase luni de incordare, cu ciocniri pe alocuri intre optimismul autoritatilor si analizele reci ale Fondului, este prima runda de negocieri a guvernului Tariceanu care se incheie cu un document convenit de ambele parti. Greul discutiilor este insa reportat pentru la toamna, cand Executivul trebuie sa puna pe masa solutii concrete de reducere a deficitului bugetar la 0,5% din PIB in 2006, in paralel cu mentinerea tendintei de scadere a inflatiei si controlul derapajului inregistrat de deficitul de cont curent.

FMI a trecut peste supararea provocata de faptul ca guvernul a incalcat o intelegere de principiu care spune ca introducerea unei masuri precum cota unica presupune consultari prealabile. Insa nu poate trece peste evidenta faptului ca veniturile pe care le poate aduce cota 16% nu ajung defel. Si cere o austeritate bugetara tot mai agresiva, cu deficit in scadere, inghetari de salarii si disponibilizari.

Zgarcenia cu care ministrul finantelor a facut publice informatii privind continutul memorandumului nu poate decat sa accentueze starea de incertitudine care s-a instalat in mediul de afaceri in ultimele luni. Si, din pacate, se vede ca nici acordul cu FMI nu poate aduce mai multa lumina asupra a ceea ce urmeaza din cauza tensiunilor politice care mineaza capacitatea de decizie a guvernului.

"O crestere economica sustenabila si pregatirea economiei romanesti pentru integrarea in UE implica in egala masura consolidarea fiscalitatii si in anul 2006", se spune in comunicatul comun al guvernului, FMI si BNR, la incheierea vizitei FMI. "Nu a fost prezentata nici o strategie fiscala", sustine in schimb Ionut Popescu, desi documentul a fost lucrat in ultimele saptamani la Ministerul Finantelor. Tot Popescu anunta cu o zi inaintea plecarii delegatiei FMI ca TVA ar putea creste la 22% de la 1 ianuarie 2006. Dupa iesirile la rampa ale reprezentantilor PD impotriva unei asemenea masuri, dublate de ezitarile aratate de PNL, Popescu revine spunand ca "nu exista nici o decizie luata" si ca "in acordul cu FMI nu exista nici o prevedere referitoare la TVA".

Si totusi, in acord se spune ca deficitul bugetar pentru 2006 trebuie sa scada de la 0,7% din PIB la 0,5%. Cum se va intampla aceasta, fara o majorare a TVA? Ministrul finantelor nu are inca raspuns. Popescu este acum lasat singur in fata de ceilalti reprezentanti ai coalitiei care s-au ocupat de programul economic al noii guvernari, in frunte cu Varujan Vosganian si Adriean Videanu, si care au sustinut la vremea aceea ca nivelul cotei unice trebuie sa fie de 16%. In scenariul initial al lui Varujan Vosganian era vorba de un deficit bugetar de 2% din PIB, pe care reprezentantii coalitiei impreuna cu Traian Basescu pretindeau ca il vor impune fara probleme in discutiile cu FMI. Iata ca nu au reusit sa impuna nimic: deficitul pe 2005 trebuie sa fie de 0,7% din PIB, iar actualul ministru al finantelor n-are decat sa se descurce cum stie pentru a tine bugetul in chingi atat de stranse.

Si daca in cazul Slovaciei introducerea cotei unice a fost pregatita in detaliu timp de un an, cu toate evaluarile necesare ale efectelor si pregatirea masurilor de acompaniament absolut necesare, pripa noului guvern isi cere acum plata. Majorarea TVA va costa cel mai scump prin efectul inflationist care va da peste cap socotelile Bancii Nationale, amenintandu-i credibilitatea politicii de tintire a inflatiei si putand determina o inversare temporara a trendului de scadere a dobanzilor, cu efectele negative de rigoare.

Comunicatul comun citat mai sus arata ca "in Romania, sursele de baza care asigura veniturile bugetare sunt cele mai reduse intre toate cele 27 de state membre si in curs de aderare si este nevoie sa fie marite pentru a asigura cresterea cheltuielilor cu infrastructura, cu angajamentele luate pentru integrarea in UE, inclusiv contributia la bugetul european, cheltuielile cu sanatatea si recalcularea pensiilor".

De unde pot fi stranse veniturile in plus de care este atata nevoie, in conditiile in care cota unica ramane la 16%? Nici la aceasta intrebare ministrul finantelor nu poate raspunde, afirmand ca inca lucreaza la o strategie fiscala care va fi prezentata Fondului in toamna. Adica pana atunci oamenii de afaceri n-au decat sa construiasca linistiti scenarii despre ceea ce-i mai poate astepta anul viitor in materie de schimbari in legislatia fiscala. Dupa sase luni in care ministrul finantelor a bombardat piata cu variante de modificare a Codului fiscal, pentru ca intr-un tarziu legea sa fie adoptata intr-o forma finala, incertitudinile se transfera asupra fiscalitatii lui 2006. Popescu stie ca o schimbare de fond cum este majorarea TVA ar trebui introdusa in Cod cu sase luni inainte de 1 ianuarie, insa acest principiu al predictibilitatii legislatiei fiscale a fost de atat de multe ori calcat in picioare in doar cateva luni, incat nu mai inseamna decat o fraza pe hartie.

"Nu putem accepta politica prin care o aparenta reducere a impozitelor directe sa fie urmata imediat de o crestere a  impozitelor indirecte, ceea ce determina o crestere a inflatiei si, prin efect, a dobanzilor", este pozitia exprimata de Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) dupa anuntata perspectiva a majorarii TVA la 22% - adica revenirea acestui impozit la nivelul din anul 2000.

Tot ceea ce incearca sa faca acum ministrul finantelor este sa carpeasca un buget care nu se poate indestula din cota unica de 16%. Cele sase luni scurse din acest an au dat dreptate calculelor initiale ale FMI: veniturile bugetului n-au crescut spectaculos dupa introducerea cotei unice. Dimpotriva, guvernatorul BNR , Mugur Isarescu, implicat direct in negocieri, spune ca ponderea veniturilor in PIB scade anul acesta sub pragul de 30%, mult mai mic decat cel din Bulgaria, de exemplu, de circa 36% din PIB.

Insuficiente s-au dovedit si paleativele identificate in graba, in primavara, de acelasi ministru al finantelor - taierea mai multor facilitati de care companiile beneficiau la calculul impozitului pe profit, majorarea impozitului pe veniturile din dobanzi si introducerea impozitului pe tranzactiile imobiliare, pentru ca impozitul pe castigurile din capital nu mai creste anul acesta - impotriva vointei declarate a lui Ionut Popescu. Firesc, in aceste conditii vine intrebarea: "Si daca nici majorarea TVA de la 19 la 22% nu ajunge?".
Sebastian Vladescu, membru al Centrului Roman de Politici Economice (CEROPE) si fost secretar de stat la Finante in guvernul Isarescu, spune ca organizatia din care face parte recomanda majorarea TVA inca de acum sase luni. "Oricum banii nu ajung", afirma reprezentantul CEROPE, organism pe care Popescu spune ca il consulta in stabilirea strategiei fiscale pe urmatorii trei-patru ani.

Deocamdata, mai nimic concret despre aceasta strategie. Doar promisiunea reducerii nivelului CAS, privita de autoritati ca o contrapondere la majorarea TVA. Reprezentantii guvernului s-au lansat deja intr-o licitatie: ministrul finantelor vorbeste cu mare greutate de o scadere de 2-3 puncte procentuale, premierul Tariceanu salta miza la 5 puncte. De unde bani in aceste conditii si pentru plata pensiilor recolerate, si pentru infrastructura, si pentru confinantare, si pentru restrangerea in continuare a deficitului bugetar? Nu se stie. Asteptam strategia fiscala la care Ministerul Finantelor lucreaza in aceasta vara.

Intr-un asemenea context, nu se contureaza decat o perspectiva certa: niste impozite vor creste serios anul viitor, oricum ar fi construita strategia cu pricina si oricare ar fi alegerea facuta in cele din urma de guvern - fie TVA, fie cota unica, fie accizele, fie o combinatie din cele trei.