Potrivit Financial Times, consilierul financiar al lui Hegseth de la Morgan Stanley a contactat în luna februarie compania BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, pentru a investi într-un fond axat pe industria de apărare: iShares Defense Industrials Active ETF. Fondul, care administrează aproximativ 3,1 miliarde de dolari, include mari producători de armament precum RTX Corp, Lockheed Martin şi Northrop Grumman.

Demersul a avut loc cu puţin timp înaintea atacului asupra Iranului. SUA şi Iranul negociau dosarul nuclear în această perioadă. Negocierile au început pe 6 februarie, prin discuţii indirecte în Oman, au continuat cu o rundă la Geneva pe 17 februarie, urmată de ultima serie de întâlniri pe 26–27 februarie, fără un acord final, iar pe 28 februarie Statele Unite şi Israel au lansat atacul asupra Iranului.

Investiţia nu s-a concretizat, deoarece fondul nu era încă disponibil pentru clienţii Morgan Stanley la momentul respectiv. Nu este clar dacă ulterior a fost făcută o altă investiţie în domeniul apărării şi nici dacă Hegseth ştia despre demers sau câtă libertate avea consilierul său financiar să acţioneze în numele lui.

Într-un mesaj publicat pe X, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a respins informaţiile.

„Nici secretarul Hegseth, nici vreun reprezentant al său nu a contactat BlackRock pentru o astfel de investiţie. Aceasta este încă o campanie nefondată, menită să inducă publicul în eroare”, a declarat acesta, cerând retragerea articolului.

Publicaţia britanică nu a dat curs solicitării Pentagonului. Reprezentanţii BlackRock au refuzat să comenteze, iar Morgan Stanley nu a răspuns solicitărilor de poziţie formulate de sursa citată.

Datele arată că valoarea fondului a scăzut cu 12,4% în ultima lună, ceea ce înseamnă că acţiunile companiilor din portofoliu s-au depreciat în perioada în care a început conflictul cu Iranul.

Informaţiile apar într-un context mai larg de suspiciuni privind tranzacţiile realizate pe pieţele financiare înaintea unor decizii importante ale administraţiei Donald Trump. Unele dintre aceste decizii au fost precedate de pariuri considerate bine sincronizate, ridicând întrebări privind posibile scurgeri de informaţii înainte ca acestea să fie făcute publice.

Războiul dintre Statele Unite şi Iran a intrat între timp în cea de-a cincea săptămână, fără semne de detensionare. Dacă s-ar confirma că o astfel de investiţie a fost avută în vedere chiar în timpul negocierilor nucleare, ar putea apărea întrebări privind credibilitatea negocierilor dinspre partea americană.