Fondul de pensii privat al stomatologilor din Berlin, VZB, a pierdut aproximativ jumătate din activele sale, estimate la 2,2 miliarde de euro, după investiţii riscante în credite private, participaţii în companii nelistate şi proiecte imobiliare. Colapsul a declanşat o alarmă în industria germană a fondurilor profesionale de pensii, care gestionează active totale de aproximativ 300 de miliarde de euro.

VZB, administrat de un comitet format din şase stomatologi şi chirurgi dentari, şi-a concentrat mai mult de 70% din active în investiţii considerate riscante. Printre acestea se numără rPlanet Earth, o companie californiană de reciclare a plasticului, o fermă de creveţi din nordul Germaniei şi un startup de asigurări din Berlin. În anumite cazuri, fondul a injectat capital suplimentar în companiile aflate în dificultate pentru a le permite să plătească dobânzi la alte datorii, potrivit documentelor oficiale depuse în instanţă.

În efortul de recuperare a pierderilor, VZB a declanşat procese împotriva fostului auditor, a unui consilier şi a unor membri ai comitetelor de conducere, inclusiv fostul preşedinte Ingo Rellermeier. Ralph Wohltmann, director cu experienţă în administraţie publică, implicat în deciziile de investiţii, a părăsit fondul.

Avocaţii acestora resping acuzaţiile, iar alte aspecte fac obiectul unor litigii separate, scrie Bloomberg.

Pierderile VZB sunt estimate la 1,1 miliarde de euro, evidenţiind vulnerabilităţile guvernanţei şi controlului intern din cadrul fondurilor profesionale germane, cunoscute sub denumirea de Versorgungswerke. Acestea sunt administrate de profesionişti din domeniile respective şi operează sub supraveghere fragmentată la nivel de land, cu acces limitat la personal cu experienţă în investiţii complexe.

Deşi industria susţine că VZB este un caz excepţional, alte fonduri se confruntă cu pierderi semnificative. Bayerische Versorgungskammer (BVK), cel mai mare fond profesional din Germania, a raportat pierderi potenţiale de până la 853 milioane de euro în investiţii imobiliare din SUA. Alte fonduri din Schleswig-Holstein au ajustat semnificativ portofoliile imobiliare şi unele au fost nevoite să utilizeze rezerve pentru a acoperi pierderile.

Versorgungswerke gestionează active de circa 300 de miliarde de euro şi reprezintă pilonul principal de pensii pentru profesii precum medici, notari sau arhitecţi. Contribuţiile sunt obligatorii, iar fondurile funcţionează similar pensiilor cu beneficiu definit, fără garanţia unui angajator pentru pierderi. Randamentele tradiţionale ale acestor fonduri, în jur de 3,2% anual între 2021 şi 2024, au rămas modeste comparativ cu fondurile publice similare din SUA, care au realizat în medie 7–8% anual în aceeaşi perioadă.

Colapsul VZB ridică semne de întrebare privind siguranţa pensiilor private în Germania şi în Europa. Experţi şi manageri de fonduri subliniază necesitatea unei guvernanţe mai solide şi a competenţei profesionale în deciziile investiţionale pentru a proteja contribuabilii şi beneficiarii pensiilor, în contextul în care fondurile profesionale se confruntă cu investiţii tot mai complexe şi riscante.

Pierderea fondului VZB nu este însă singulară în termeni de structură. Cel puţin 18 alte fonduri profesionale germane au raportat pierderi neprevăzute de aproximativ 2 miliarde de euro din 2020, majoritatea în sectorul imobiliar, ceea ce sugerează că expunerea la investiţii riscante nu se limitează la un singur caz. În multe situaţii, fondurile mai mici nu dispun de resursele necesare pentru a angaja echipe de investiţii profesioniste, depinzând în schimb de consultanţi externi care percep comisioane ridicate pentru tranzacţiile intermediare.

Experţii atrag atenţia asupra fragmentării structurale a industriei. Dimensiunea şi resursele diferă semnificativ între fonduri: unele gestionează peste 10 miliarde de euro, altele mai puţin de 100 milioane. Această dispersie afectează capacitatea de a accesa pieţele private, de a implementa management avansat al riscului şi de a atrage talente comparabile cu cele din fondurile internaţionale mari.

În faţa acestor provocări, fondurile mai mari, precum Versorgungsanstalt des Bundes und der Länder (VBL), au reuşit să gestioneze crizele prin restructurări şi preluarea unor proiecte problematice, însă situaţia VZB ilustrează riscul real pentru contribuabili atunci când fondurile profesionale îşi asumă investiţii complexe fără control adecvat şi expertiză suficientă.

Colapsul acestui fond arată că pensiile private, chiar şi în ţări cu tradiţie de peste 100 de ani în administrarea lor, nu sunt lipsite de riscuri şi că supravegherea şi guvernanţa sunt elemente critice pentru protecţia contribuabililor şi a viitorilor pensionari.