Sărbătorile de iarnă vin cu lumină, emoţie şi promisiunea unor momente liniştite alături de cei dragi. În spatele vitrinelor luminate şi a meselor îmbelşugate, însă, realitatea e mai puţin festivă, decembrie devine pentru mulţi cea mai scumpă lună din an, iar „starea de bine” se plăteşte, de multe ori, cu economii consumate, carduri de credit suprasolicitate şi un ianuarie care începe cu stres financiar în loc de rezoluţii. Deci, cum ar trebui să ne asigurăm că nu mergem “prea departe”?

Conform unui economist şi specialist bancar, una dintre principalele cauze pentru care românii ajung să îşi epuizeze economiile sau să se supraîndatoreze este nevoia de a demonstra ceva celor din jur, un stil de viaţă, un statut sau o imagine care, de multe ori, nu reflectă realitatea. La baza acestui comportament stă, în mare parte, lipsa educaţiei financiare şi dificultatea de a face diferenţa dintre dorinţe şi nevoi reale.

Acest tip de comportament devine şi mai periculos în preajma sărbătorilor, atunci când tentaţia de a cheltui creşte exponenţial. Atmosfera de euforie, presiunea socială şi avalanşa de oferte fac ca raţiunea să treacă în plan secund, iar bugetul să fie ghidat mai degrabă de emoţii decât de calcule.

În astfel de momente, economiile ajung uşor să fie tratate ca o continuare firească a bugetului zilnic, nu ca o plasă de siguranţă.

Ce poţi face pentru a-ţi proteja banii în aceste perioade? O soluţie eficientă este „îngheţarea” economiilor în instrumente din care nu pot fi retraşi imediat. Titlurile de stat, depozitele bancare la termen sau asigurările de viaţă cu componentă de economisire nu doar că oferă un minim randament, dar funcţionează şi ca o barieră psihologică împotriva cheltuielilor impulsive. Într-un context economic tot mai presant, disciplina financiară devine nu un lux, ci o formă de protecţie personală.