Directorul Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, a declarat, joi, că Moscova a suspendat decizia privind reluarea importurilor de produse din carne din Uniunea Europeană după ce a descoperit că acestea conţin ractopamină, un aditiv alimentar interzis atât în Rusia, cât şi în Europa.

Moscova a anunţat anterior că acest aditiv a fost descoperit în produsele de carne din Statele Unite şi din alte state şi astfel şi-a motivat decizia de a interzice importurile din aceste ţări.

Pe de altă parte, Rosselhoznadzor intenţionează să organizeze consultări la începutul săptămânii viitoare cu reprezentanţi ai agenţiei americane pentru supraveghere veterinară în legătură cu interzicerea importurilor de pui din Statele Unite. De altfel, Serghei Dankvert a anunţat că Rosselhoznadzor a descoperit în produsele de carne din pui din Statele Unite listeria şi salmonella.

În plus, directorul Rosselhoznadzor a anunţat că importurile de fructe din Grecia ar putea fi restricţionate începând de săptămâna viitoare. El a precizat că a fost detectată prezenţa moliei orientale în piersicile din Grecia trimise spre piaţa din Rusia.

Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului de producţie alimentară, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis în ultimele două săptămâni importuri din Ucraina, R.Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Moscovei pentru rolul în criza din Ucraina.

Începând cu 18 iulie, Rusia a interzis importurile de fructe şi legume din Republica Moldova, afirmând că a descoperit prezenţa unei "insecte periculoase şi dăunătoare". Ulterior, începând cu 28 iulie, Rusia a decis să limiteze importurile de produse lactate, de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, în contextul în care la începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din Ucraina, evocând o infestare cu dăunători.

De asemenea, Rusia a decis să interzică începând cu 1 august importurile de fructe şi legume din Polonia.

Moscova este adesea acuzată că utilizează arma comercială, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Rusia a utilizat această armă în ultimele două luni împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.