De la primele fonduri locale de venture capital până la poveşti de succes care atrag investitori internaţionali, ecosistemul românesc de start-up-uri trece printr-o etapă de maturizare accelerată. Fondatorii gândesc global, investitorii vin în număr tot mai mare, iar evenimente precum How to Web devin huburi regionale de inovaţie. Poate România să îşi asume, în sfârşit, rolul de centru al tehnologiei în Europa Centrală şi de Est?

Ecosistemul românesc de start-up-uri a ajuns la o maturitate vizibil mai ridicată. Fondatorii gândesc din ce în ce mai mult „global from day one”, iar numărul de investitori locali şi regionali activi a crescut semnificativ. Totuşi, provocările nu lipsesc: accesul dificil la capital în etapele de scalare, lipsa unor fonduri mari comparabile cu cele din Europa de Vest şi experienţa limitată a fondatorilor care au ajuns la exituri şi reinvestesc în generaţiile următoare. „Ecosistemul nostru funcţionează, dar la o scară mai mică decât în vest. Avem fonduri de venture, investitori angels şi câteva poveşti de succes, însă lipseşte masa critică. Avem încă puţină experienţă şi puţini fondatori care au construit companii şi reinvestesc în generaţia nouă.

Deşi avem universităţi bune, nu sunt printre cele mai competitive din Europa, iar toate astea fac să avem un volum mai mic de investiţii comparativ cu vestul. Totuşi, baza există, iar ritmul de creştere este vizibil”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Monica Zara, head of conference, How to Web - conferinţă dedicată startup-urilor şi tehnologiei din Europa de Est.

În era AI şi deep tech, healthtech şi agritech, peisajul start-up-urilor româneşti se diversifică rapid. Tot mai multe echipe construiesc produse în zone precum AI şi deep tech, soluţii pentru sustenabilitate sau platforme B2B SaaS. În paralel, antreprenori cu experienţă în industrii tradiţionale intră în joc cu proiecte de digitalizare în healthtech, agritech sau fintech.

Citiţi articolul integral pe Business MAGAZIN.