La bordul navei polare britanice britanice RSS Sir David Attenborough se află aproximativ 80 de cercetători şi membri ai echipajului, care au pornit joi spre Groenlanda, potrivit Reuters. Timp de aproape şase săptămâni, oamenii de ştiinţă vor folosi roboţi, drone şi submarine autonome pentru a studia zona în care calota Groenlandei întâlneşte oceanul şi pentru a înţelege cum influenţează topirea gheţii curenţii oceanici.

Expediţia, care va dura între cinci şi şase săptămâni, face parte din proiectul GIANT (Greenland Ice sheet to AtlaNtic Tipping points), finanţat cu 20 de milioane de lire sterline de Agenţia britanică pentru Cercetare şi Inovare Avansată (ARIA).

Scopul cercetării este să afle cât de repede se topeşte calota Groenlandei acolo unde gheaţa intră în contact cu oceanul, o zonă extrem de dificil de studiat şi esenţială pentru modelele climatice. Cercetătorii vor analiza dacă apa dulce provenită din topirea gheţii poate modifica funcţionarea Circulaţiei Meridionale Atlantice (AMOC), sistemul de curenţi care transportă apă caldă spre Europa şi contribuie la menţinerea unui climat mai blând pe continent.

O eventuală slăbire a acestui sistem ar putea favoriza fenomene meteo extreme, schimbări ale regimului precipitaţiilor şi creşterea nivelului mărilor în mai multe regiuni ale lumii.

În timpul expediţiei vor fi folosite drone aeriene, vehicule autonome de suprafaţă şi submarine robotizate capabile să ajungă în zone inaccesibile oamenilor.

La bord se află şi submarinul autonom „Boaty McBoatface”, un vehicul subacvatic fără echipaj devenit celebru după ce numele său, ales în urma unui vot online, a făcut înconjurul lumii. Aparatul va coborî până la 1.500 de metri sub amestecul de gheaţă şi apă din faţa gheţarilor. Misiunea sa este să cartografieze partea ascunsă a gheţii şi să colecteze informaţii care nu au mai fost obţinute până acum.

„Va colecta o cantitate uriaşă de date care, practic, nu au mai fost măsurate niciodată”, a explicat Sam Smith, inginer de operaţiuni la National Oceanography Centre.

Potrivit coordonatoarei expediţiei, geofizicianul marin Kelly Hogan, valurile de căldură record din ultimele luni au demonstrat cât de greu se adaptează lumea chiar şi la schimbări aparent mici ale climei.

Căpitanul navei, Matt Neill, spune că a fost martor la retragerea accelerată a gheţarilor din regiunile polare. „Mulţi dintre gheţari se retrag foarte, foarte repede, mult mai mult decât ai crede. În aceste vremuri atât de dinamice este mai important ca oricând să fim acolo, să colectăm date şi să îmbunătăţim modelele”, a declarat el.

Datele colectate în timpul misiunii vor fi integrate în modele climatice de nouă generaţie şi într-un sistem de avertizare timpurie privind accelerarea topirii gheţarilor.