Amendamentele limitează atribuţiile Curţii Constituţionale, limitează libertatea presei (incriminează exprimările publice care "încalcă demnitatea naţiunii"), a educaţiei (studenţii cu burse de stat sunt obligaţi să se angajeze la firme ungureşti), a partidelor (fostul partid comunist este definit prin constituţie ca organizaţie criminală), a cultelor (care pot primi bani numai dacă lucrează "pentru interesul public") şi a minorităţilor (autorităţile locale pot interzice stabilirea romilor pe teritoriul lor).

După votul parlamentului ungar, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, au declarat că amendamentele "trezesc îngrijorare privind respectarea principiilor statului de drept, a legislaţiei UE şi a standardelor Comisiei Europene". Pia Ahrenkilde Hansen, purtătorul de cuvânt al Comisiei, a spus că nu este exclusă adoptarea unor sancţiuni contra Ungariei. Departamentul de Stat al SUA a comunicat că revizuirea Constituţiei ungare "ar putea ameninţa principiile independenţei instituţionale care caracterizează o guvernare democratică".

În faţa protestelor de la UE şi din SUA, Viktor Orban a acuzat companiile străine (multinaţionalele din utilităţi, energie, telecom şi băncile) cărora Ungaria le-a impus suprataxe de criză sau le-a refuzat cererile de majorare a tarifelor că au făcut atmosferă proastă Ungariei în străinătate şi a declarat că "ţările din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi croiască propriile politici fără a se uita la UE" şi că "nu trebuie să ascultăm tot ce ne spun birocraţii de la Bruxelles". Referindu-se la companiile străine, Orban a declarat în parlament că "vom lupta şi vom face şi alte noi propuneri legislative... preţurile la utilităţi vor fi reduse şi mai mult, iar companiile vor avea profituri şi mai mici".