♦ Cele mai mari cinci runde au fost ridicate în afara ţării de către CyberSwarm (Ploieşti/California), Bluefish (New York), Spektr (Copenhaga), Almetra (Berlin) şi Adfin (Londra). ♦ Acasă, fondurile locale – BCR Seed Starter, Early Game Ventures, GapMinder, Catalyst Romania, Sparking Capital – au fost active, dar cu tichete mai mici, de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de euro.

Start-up-urile locale şi cele fondate de antreprenori români în străinătate au atras în 2026 peste 170 de milioane de euro, iar cei mai mulţi bani au mers către companii care pun accent pe inteligenţa artificială (AI), iar cele mai mari runde au fost ridicate în afara ţării, potrivit unei analize realizate de ZF pe baza anunţurilor făcute în prima jumătate a anului de companii şi investitori.

„Am ajuns la product-market fit în 2025 şi acum avem suficient market intelligence cât să ştim clar ce trebuie să construim, iar AI ne ajută să concurăm de la egal la egal cu cei mai mari jucători din piaţă”, a declarat Alex Cojocaru, cofondator şi CEO al Licenseware, start-up-ul românesc de management al licenţelor software care a anunţat cel mai recent, pe data de 8 iulie, obţinerea unei runde de finanţare în valoare totală de 800.000 de euro.

Sumele mari s-au ridicat în străinătate

Cele mai mari cinci runde ale anului au fost anunţate de start-up-uri conduse de fondatori români stabiliţi în afara ţării. În fruntea listei se află CyberSwarm – companie de cipuri neuromorfice fondată de Mihai Raneti la Ploieşti şi mutată în California – a atras 50 de milioane de dolari într-o rundă de serie A condusă de fondul Falanga Invest Perton, în luna mai.

Urmează Bluefish AI, start-up din New York cofondat de românul Andrei Dunca, fostul creator al platformei LiveRail, cu o rundă de serie B de 43 de milioane de dolari, dintr-un total de circa 68 de milioane strânse în doi ani. Tot în străinătate au fost ridicate şi celelalte runde din top: Spektr, platformă de conformitate financiară din Copenhaga cofondată de Ciprian Florescu, a strâns 20 de milioane de dolari într-o rundă condusă de fondul american NEA; Almetra, companie de inteligenţă artificială pentru fabrici, din Berlin, cofondată de Silviu Homoceanu, a atras 19 milioane de dolari; iar Adfin, fintech din Londra cofondat de Ciprian Diaconaşu, a ridicat 18 milioane de dolari, într-o rundă condusă de Index Ventures.

Inteligenţa artificială, magnetul finanţărilor

Numitorul comun al rundelor anunţate până în prezent anul acesta este inteligenţa artificială: majoritatea companiilor finanţate construiesc produse bazate pe AI sau în jurul ei. Pe lângă start-up-urile care conduc topul finanţărilor în prima parte a acestui an, Dexory – roboţi autonomi pentru depozite, fondată de trei români la Londra – a atras 9,8 milioane de euro, Refute – start-up de combatere a dezinformării din Londra, cofondat de românul Vlad Galu – a strâns 5,7 milioane de euro, iar DesignVerse, cu un strat de context bazat pe AI pentru software enterprise, a ridicat 5,5 milioane de dolari.

Un al doilea numitor comun este cel fintech, prezent în mai multe runde: pe lângă Spektr şi Adfin, se adaugă Finqware, cu o soluţie de open banking pentru directorii financiari, care a atras 2,72 mil. euro, şi Fagura, platformă de creditare între persoane şi companii, mutată în România şi autorizată de ASF. La acestea se adaugă nume mai mici, precum siliXon, start-up din Anglia cofondat de românul Mihai Meşteru, sau OxidOS Automotive, din Cluj, care a primit o investiţie de la grupul auto sud-coreean Hyundai.

Acasă, fondurile locale au mizat pe tichete mai mici

În România, fondurile de investiţii au fost active, dar cu sume mai mici, de ordinul sutelor de mii sau al câtorva milioane de euro, specific nivelului de dezvoltare actual al ecosistemului local de start-up-uri tech.

BCR Seed Starter, fondul de capital de risc al Băncii Comerciale Române, a investit 500.000 de euro în Licenseware, platformă pentru managementul licenţelor software, în iulie – a treia sa investiţie, după FieldOS, în 2024, şi Profluo, în noiembrie 2025. Early Game Ventures a pus un milion de euro în Naratix, GapMinder şi Begin Capital au co-condus rundele DesignVerse şi Finqware, Catalyst Romania a intrat în Voxa, iar Sparking Capital în Pluria.

Anul a adus şi fonduri noi, care ar putea alimenta rundele următoare: în vestul ţării a fost anunţat fondul Asternova Vest, de aproximativ 37 de milioane de euro, iar Sparking Capital şi-a lansat oficial al doilea fond, cu o ţintă de circa 40 de milioane de euro. Investiţiile Sparking Capital II au început însă de anul trecut.

De la 50 de milioane la 300.000 de euro

Rundele acoperă un spectru larg, de la cele 50 de milioane de dolari ale CyberSwarm până la circa 300.000 de euro strânşi de eYou Social, reţea socială lansată din Bucureşti de fondatori de origine franceză. Între ele se numără nume cunoscute pe piaţa locală: Voxa, platforma de audiobook-uri controlată de omul de afaceri Dan Vidraşcu, a depăşit 4 milioane de euro într-o rundă condusă de Catalyst Romania, în timp ce Pluria, care oferă spaţii de lucru flexibile, a atras 2 milioane de dolari.

Imaginea nu este însă completă: lista adună doar rundele anunţate public şi confirmate, iar sumele, exprimate în valute diferite, sunt aproximative. Mai multe finanţări, în special cele mici, derulate prin platforme de multifinanţare sau necomunicate public, rămân în afara acestei radiografii.