Prima săgeată a Abenomics: de ce nu funcţionează?

Autor: Ioana Matei Postat la 16 decembrie 2016 48 afişări

Prima săgeată a Abenomics: de ce nu funcţionează?

De la lansarea Abenomics (nume care reuneşte măsurile economice promovate de premierul Japoniei, Shinzo Abe şi care se bazează pe ”trei săgeţi”: stimuli fiscali, relaxare monetară şi reforme structurale n.red) la începutul lui 2013, Banca Japoniei (BJ) a diminuat agresiv politica monetară, cunoscută în mod obişnuit ca „prima săgeată a Abenomics”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei de asigurări de credit Coface. Această măsură a inclus introducerea „Relaxării monetare cantitative şi calitative (RMCC)” în Aprilie 2013, modificarea „RMCC cu o rată negativă a dobânzilor” în Ianuarie 2016 şi cel mai recent anunţ, „Relaxare monetară cantitativă şi calitativă cu control asupra curbei de randament”, în Septembrie 2016. La doar 3,5 ani de la lansare, impactul primei săgeţi a devenit mai puţin eficace, mai ales asupra exportului şi a Yenului Japonez.

De ce deprecierea yenului, care a apărut în timpul succesului timpuriu al primei săgeţi, nu a mărit volumul exporturilor de mărfuri în Japonia ?

Impactul deprecierii yenului asupra exporturilor poate fi explicat de către puterile externe ale creşterii mondiale economice subpare, care au început să cântărească în activităţile de tranzacţionare de mărfuri la nivel global, incluzând exporturile Japoniei. Un motiv este comportamentul de „stabilire a preţurilor în piaţă” ale exportatorilor japonezi. Aceştia menţin preţurile la echivalentul în valută costurilor de pe piaţa internă - în ciuda nivelului yenului. Acest lucru limitează stimularea cererii pentru export, în Japonia.

Ce industrii ar putea fi afectate cel mai mult când preţul yenului fluctuează?

Din cauza acestui comportament de stabilire a preţurilor la piaţă, creşterea profiturilor operaţionale ale producătorilor japonezi imită fluctuaţiile yenului. Stimulul monetar agresiv al BJ ar fi trebuit să îi bucure pe producătorii japonezi. Un alt factor important ce determină un impact al fluctuaţiilor yenului asupra profitabilităţii producătorilor japonezi  poate fi ponderea încasărilor în valută ale exporturilor. Industriile cu un grad mai mic de diferenţiere a produsului exportat, rezultând într-o pondere mai mică a încasărilor în yeni, sunt mai sensibile la fluctuaţiile yenului. Jucătorii acestor industrii sunt prin urmare mult mai vulnerabili în perioadele de consolidare ale yenului, dar se bucură de o creştere a profitabilităţii pe durata slăbirii yenului.

Combinând aceste evaluări teoretice şi empirice, industriile textilelor şi chimice sunt mai vulnerabile în perioadele de consolidare ale yenului, în timp ce industria generală a maşinăriilor este mai puţin afectată.

Politica monetară expansionistă pare să piardă viteză. Ce se va întâmpla în continuare?

În teorie, o creştere a masei monetare, pe fondul politicii monetare expansioniste, ar trebui să ducă la deprecierea monedei. Cu toate acestea, în contextul turbulenţelor de pe pieţe în 2016, statutul de siguranţă a yenului japonez a rămas la un nivel puternic, în ciuda politicii monetare expansioniste a ţării.

„Ultimele cifre sugerează că Japonia ar putea, încă o dată, să fie într-o capcană a lichidităţii. Ceea ce este şi mai alarmant este că au fost puţine semne de avertizare ale riscului deflaţiei. Cu puţin spaţiu pentru politica monetară sau fiscală, guvernul japonez are nevoie să efectueze dereglementări îndrăzneţe şi reforme structurale pentru a stimula productivitatea şi creşterea salariilor. În caz contrar, situaţia Japoniei de creştere lentă şi deflaţie s-ar putea prelungi”, spune Jackit Wong, economist Coface Asia-Pacific.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

ZF.ro
O nouă pandemie! Anunţul teribil care vine în mijlocul pandemiei de COVID O nouă pandemie! Anunţul teribil care vine în mijlocul pandemiei de COVID
Cele două oraşe din România care au luat faţa marilor capitale ale lumii, precum Londra şi Paris, şi au lăsat în urmă Bucureştiul ee
Mediafax
COMENTARIU Marius Oprea | Ne-am unit politic de 162 de ani. Restul e în ”studiu de fezabilitate”: am rămas la nivelul călătoriei cu poştalionul COMENTARIU Marius Oprea | Ne-am unit politic de 162 de ani. Restul e în ”studiu de fezabilitate”: am rămas la nivelul călătoriei cu poştalionul
Noua variantă a coronavirusului din Marea Britanie va deveni tulpina dominantă în Germania
MonitorulApararii
Scandal în SUA, după ce militarii din Garda Naţională, care au păzit Capitoliul, au fost daţi afară din clădire şi şi-au petrecut noaptea într-o parcare sau chiar în aer liber Scandal în SUA, după ce militarii din Garda Naţională, care au păzit Capitoliul, au fost daţi afară din clădire şi şi-au petrecut noaptea într-o parcare sau chiar în aer liber
Armata turcă decimată de Erdogan. Alţi peste 200 de militari au fost reţinuţi marţi. În ultimii patru ani, peste 20.000 de militari au fost daţi afară sau arestaţi
MonitorulPartidelor
Dominic Fritz: A treia oară n-am scăpat Dominic Fritz: A treia oară n-am scăpat
Tomac, despre Năsui şi Ciucu: Pretinşi politicieni moralişti. Justificare ieftină şi micime
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu ŞUHAN Poliţia „veselă” COMENTARIU Valeriu ŞUHAN Poliţia „veselă”
COMENTARIU Valeriu ŞUHAN Operaţiunea „Mioriţa”

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.