Aurul a revendicat coroana de rege a activelelor de refugiu. Cu preţurile pe piaţa spot în creştere cu 30% de la începutul anului, a depăşit alte investiţii tradiţionale precum yenul japonez, francul elveţian şi titlurile de stat americane, determinând investitorii să regândească ce înseamnă cu adevărat „siguranţa” în faţa îngrijorărilor privind sustenabilitatea fiscală şi războaiele iminente, notează CNBC.

„Principalul avantaj al aurului este că nu reprezintă o datorie”, a spus Nikos Kavalis, director general al Metals Focus. „Când un investitor deţine titluri de stat, obligaţiuni suverane sau chiar monede, el mizează, în fond, pe economia respectivă”, a explicat el.

Indicele dolarului, care măsoară valoarea monedei americane faţă de un coş de valute, s-a depreciat cu aproape 10% de la începutul anului. Monedele-refugiu precum yenul japonez şi francul elveţian s-au apreciat cu aproximativ 8%, respectiv 10% faţă de dolar în aceeaşi perioadă.

Randamentele obligaţiunilor guvernamentale americane pe 10 ani sunt cu aproximativ 19 puncte de bază mai mici de la începutul anului.

În contrast, preţul aurului a atins noi maxime istorice lună de lună. Aurul spot a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului, fiind cotat în prezent la 3.403,09 dolari uncia, după ce a depăşit pragul de 3.500 dolari în aprilie.

Cererea de aur a fost impulsionată de un climat de instabilitate şi incertitudine, în special din cauza evenimentelor recente din Orientul Mijlociu, dar şi de scăderea interesului pentru activele-refugiu americane.

„Există o percepţie tot mai răspândită că viitorul dolarului şi al pieţei de titluri de stat americane este nesigur. Cred că acest lucru a alimentat interesul tot mai mare pentru alternative precum aurul”, a declarat Shaokai Fan, şeful global al departamentului pentru bănci centrale din cadrul World Gold Council.

Deşi dolarul şi titlurile de stat americane au fost considerate istoric bastioane ale siguranţei financiare, încep să apară fisuri.