Într-un oraş afectat de dificultăţi cronice în ceea ce priveşte mobilitatea şi cu pierderi majore în sistemul centralizat de încălzire, Ciprian Ciucu, noul edil al Capitalei, promite proiecte sustenabile, atragerea de fonduri europene şi expertiză tehnică pentru implementarea unor schimbări concrete. Totuşi, planurile au stârnit şi critici, mai ales legate de amploarea acestora şi de sursele de finanţare.

Ciprian Ciucu a subliniat că modernizarea transportului public reprezintă unul dintre obiectivele centrale ale programului său. Acesta vizează continuarea achiziţiilor de autobuze, tramvaie şi troleibuze, precum şi extinderea benzilor dedicate. Ele ar avea scopul de a reduce traficul şi de a încuraja mai mulţi locuitori să folosească transportul în comun. În prezent, aproximativ 60% dintre bucureşteni îl utilizează zilnic, iar aproape jumătate îl consideră principala problemă a oraşului.

Planurile se bazează şi pe finanţările europene deja contractate de municipalitate, inclusiv aproape 400 de milioane de euro destinate achiziţiei de troleibuze noi şi extinderii reţelei de tramvai.Un al doilea obiectiv major este reabilitarea reţelei de termoficare. Aceasta este marcată în prezent de pierderi uriaşe, estimate la circa 2.000 de tone de apă pe oră.

Primarul a anunţat programe de modernizare şi eficientizare, sprijinite de fonduri europene. În 2025, Comisia Europeană a aprobat suplimentarea cu 16 milioane de euro a ajutoarelor de stat pentru aceste lucrări, parte a unui pachet total de peste 270 de milioane de euro.

Modernizarea termoficării este considerată esenţială atât pentru confortul locatarilor, cât şi pentru reducerea consumului energetic şi a emisiilor de carbon.

Planul de mandat include şi proiecte de revigorare a cartierelor cu probleme sociale, cum ar fi Ferentari şi Rahova. Acestea vor beneficia de investiţii în infrastructura comunitară şi spaţii verzi, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii. Bugetul din 2026 va aloca fonduri dedicate dezvoltării durabile.

Pentru implementarea acestor iniţiative, administraţia va colabora cu experţi locali, inclusiv specialişti de la Universitatea Politehnica din Bucureşti, care vor oferi suport tehnic pentru proiectele de infrastructură şi termoficare.

Din partea opoziţiei, au venit critici legate de faptul că, deşi priorităţile sunt apreciate ca fiind corecte, acestea nu ar aborda suficient de amplu problemele sociale ale oraşului. Printre sugestiile aduse se numără extinderea programului către domenii precum locuinţele sociale sau consolidarea clădirilor vulnerabile la cutremur.

De asemenea, succesul implementării depinde de cooperarea cu Consiliul General şi cu primăriile de sector, pentru cofinanţarea proiectelor şi atragerea de noi fonduri europene şi guvernamentale.