România ar urma să încheie Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu o rată de absorbţie de peste 90% pentru componenta de granturi şi de peste 97% în cazul împrumuturilor, potrivit estimărilor prezentate marţi de Dragoş Pîslaru. Principalul risc rămas este legat de reformele nefinalizate, în special legea salarizării unitare.

Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ministrul interimar al Muncii a prezentat marţi bilanţul PNRR, după încheierea oficială, la 31 august, a perioadei de implementare a planului, pe care l-a descris drept cel mai amplu mecanism de finanţare pus vreodată de Uniunea Europeană la dispoziţia statelor membre.

România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde de euro, valoarea fiind ulterior ajustată, inclusiv prin REPowerEU, la aproximativ 13,57 miliarde de euro. Componenta de împrumuturi, care ajungea iniţial la 14,94 miliarde de euro, a fost redusă în formula finală la 6,54 miliarde de euro.

Pîslaru: PNRR era „un program blocat”

Ministrul a făcut o evaluare critică a situaţiei găsite de actualul Guvern, susţinând că existau proiecte neeligibile, o supracontractare masivă şi întârzieri în realizarea reformelor.

„În acelaşi timp, se constata că exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci, practic, aproape de două ori mai mult.

În acelaşi timp, Comisia Europeană avea aşteptarea de la România să împingă în continuare reforme pe care le tot amânase”, a declarat Pîslaru.

Potrivit acestuia, situaţia era agravată de probleme de management şi de absenţa unor instrumente eficiente pentru urmărirea proiectelor.

„Exista, în acelaşi timp, un haos managerial şi o lipsă de transparenţă totală. Nu existau instrumente de gestiune de tip tablou de bord sau, cum să spun, ceva care să poată să monitorizeze progresul fizic şi financiar al acestui program”, a afirmat ministrul.

La momentul preluării gestiunii PNRR existau peste 25.000 de proiecte, iar cererea de plată numărul 3 ajunsese să blocheze practic avansarea planului. România pierduse anterior 16,19 milioane de euro la cererea de plată 2, iar cererea 3, prevăzută mult mai devreme în calendarul programului, a fost încasată abia în iunie 2025.

Peste 90% absorbţie din granturi, potrivit estimărilor MIPE

Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost încasată integral în iunie 2026, iar cererea numărul 5 a fost depusă pe 14 august şi are o valoare netă de aproximativ două miliarde de euro. Urmează cererea de plată numărul 6, care trebuie transmisă până la 30 septembrie.

Pîslaru a susţinut că o parte foarte mare din efortul administrativ aferent PNRR a fost concentrată în ultima perioadă de implementare.

„În cererea de plată 4, 5 şi 6, deci cererile care au fost strict în gestiunea acestui Guvern, discutăm de aproximativ 113 investiţii şi 48 reforme, din care două sunt în acest moment în stadiu ca una să nu fie realizată, discutăm de legea salarizării, şi una care să fie parţial realizată şi vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacităţile care erau în calendarul de decarbonizare”, a declarat ministrul.

Estimarea prezentată de acesta indică o rată finală de absorbţie de peste 90% din componenta nerambursabilă, care se ridică la aproximativ 13,57 miliarde de euro.

Legea salarizării pune în joc 770 de milioane de euro

Cea mai mare vulnerabilitate rămasă este reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro. La aceasta se adaugă aproximativ 50 de milioane de euro aferente decarbonizării, circa 36 de milioane de euro încă de clarificat în privinţa investiţiilor şi alte sume mai mici.

În total, aproximativ 870 de milioane de euro din componenta de granturi rămân expuse riscului, potrivit calculelor prezentate de ministru.

„Din acest punct de vedere, vă pot spune că, pe componenta de grant, acesta este riscul final, pentru că investiţiile sunt marginale, deci le facem pe toate, riscul este absolut marginal. Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipseşte, este cea legată de salarizarea unitară”, a declarat Pîslaru.

Conform calculelor MIPE, la pierderile potenţiale actuale se adaugă 410 milioane de euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanţei corporative şi pensiilor speciale. Estimarea finală prezentată de Pîslaru indică o rată de absorbţie de 90,58% pentru granturi şi de peste 97% pentru componenta de împrumuturi.

10 spitale au fost mutate pe fondurile de coeziune

Pîslaru a explicat şi de ce componenta de împrumuturi a PNRR a fost redusă faţă de valoarea iniţială. Potrivit acestuia, proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro au trebuit mutate în alte mecanisme de finanţare după probleme privind licitaţiile din Transporturi.

Totodată, zece spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul PNRR au fost transferate pe politica de coeziune, prin Programul Sănătate, ministrul estimând că acestea vor fi terminate cel mai probabil în 2027.

„Am discutat direct cu comisarii, cu Fitto şi cu doamna Mânzatu pentru a obţine aceste mutări în politica de coeziune. Şi cred că este un lucru foarte important să menţionăm că cele 10 spitale se vor adăuga la cele 7 pe care le-am inaugurat deja şi le-am finalizat pe PNRR”, a afirmat Pîslaru.

Ministrul a precizat şi că optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri între granturi şi împrumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat.

Ultima cerere de plată trebuie trimisă până la 30 septembrie

Procesul financiar nu se încheie însă odată cu expirarea perioadei de implementare. Pîslaru a anunţat discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene privind legea salarizării şi decarbonizarea.

Ministerele trebuie să pregătească documentele necesare, acestea urmând să ajungă centralizat la coordonatorul naţional până la jumătatea lunii septembrie. Cererea de plată numărul 6 ar trebui transmisă Comisiei Europene pe 30 septembrie, după care vor urma negocieri şi verificări pe parcursul lunii octombrie şi până în noiembrie.

În încheierea bilanţului, ministrul a spus că experienţa PNRR ar trebui să schimbe modul în care România gestionează viitoarele fonduri europene.

„Faptul că nu lipsa resurselor este principala provocare, ci capacitatea noastră de a le folosi, administra eficient, într-un mod coerent şi rapid, care să urmărească, până la urmă, creşterea economică şi dezvoltarea societăţii. Prima lecţie crucială este să evităm fragmentarea”, a declarat Dragoş Pîslaru.

El a pledat totodată pentru o coordonare naţională mai puternică şi pentru un acord politic asupra reformelor majore:

„Pe partea de reforme, cred că este crucial un pact naţional de la început cu privire la reforme. Cred că reformele trebuie să depăşească ciclurile electorale şi să ne menţinem angajamentele asumate de România.”