„Locuiesc în chirie de aproximativ zece ani, de când am intrat la facultate şi am venit în Bucureşti. Am 29 de ani acum şi, deşi am un salariu bun pentru vârsta mea, tot nu îmi permit să îmi cumpăr un apartament”, spune Maria.

Dar realitatea este că nu vorbim despre un caz singular, ci despre o bună parte din generaţia Z, care, din cauza lipsei banilor, ajunge să amâne decizii importante de viaţă, cum ar fi cumpărarea unei locuinţe, căsătoria sau chiar întemeierea unei familii.

Pentru mulţi tineri din generaţia Z, expresia „mai târziu” nu înseamnă neapărat lipsă de ambiţie. Uneori, înseamnă pur şi simplu că bugetul nu permite încă următorul pas.

Aceasta este una dintre ideile care ies în evidenţă din Deloitte Global 2026 Gen Z and Millennial Survey, în profilul dedicat României. Potrivit studiului, 55% dintre tinerii din generaţia Z din România spun că au amânat decizii importante de viaţă din cauza situaţiei lor financiare.

Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre respondenţi recunosc că banii au avut un cuvânt important de spus atunci când au trebuit să decidă ce urmează în viaţa lor.

Costul vieţii, în topul grijilor

Costul vieţii este, potrivit aceluiaşi studiu, principala preocupare pentru 50% dintre tinerii români din generaţia Z, fiind pe primul loc în lista problemelor care îi preocupă.

Urmează instabilitatea politică şi conflictele internaţionale, menţionate de 26% dintre respondenţi, şi corupţia din mediul de afaceri sau din politică, indicată de 25%.

Pentru un tânăr aflat la început de carieră, toate acestea se traduc foarte simplu: chirie, facturi, mâncare, transport şi economii. Iar când aceste cheltuieli cresc, planurile pe termen lung devin mai greu de pus în practică.

Studiul Deloitte arată şi că peste jumătate dintre tinerii români din generaţia Z spun că se simt nesiguri din punct de vedere financiar, comparativ cu 45% la nivel global. În acelaşi timp, 40% spun că au dificultăţi în a-şi acoperi toate cheltuielile lunare.

O locuinţă proprie, un vis care pare tot mai greu de atins

Una dintre cele mai clare probleme ale generaţiei Z este accesul la o locuinţă. În România, aproape 80% dintre respondenţii din generaţia Z afirmă că nu îşi permit să deţină o locuinţă, procent mult mai mare decât cel de 51% înregistrat în rândul tinerilor din aceeaşi generaţie la nivel global, conform studiului.

Mai mult, problema locuinţei nu influenţează doar viaţa personală, ci şi alegerile profesionale. Aproape 70% dintre tinerii din generaţia Z din România spun că accesibilitatea locuinţelor le influenţează deciziile legate de carieră, arată datele studiului Deloitte.

Asta poate însemna că, atunci când aleg un loc de muncă, tinerii nu se uită doar la domeniu sau la oportunităţile de promovare. Salariul, oraşul în care ar trebui să locuiască, costul chiriei şi posibilitatea de a avea o viaţă stabilă pot deveni criterii la fel de importante.

Banii (sau lipsa lor), o sursă importantă de stres

Presiunea financiară nu rămâne doar în zona planurilor de viitor. Ea se vede şi în starea de zi cu zi.

Conform aceluiaşi studiu, 38% dintre tinerii din generaţia Z din România spun că se simt stresaţi tot timpul sau în cea mai mare parte a timpului. Atunci când sunt întrebaţi ce contribuie cel mai mult la această stare, pe primul loc apare chiar viitorul lor financiar pe termen lung, menţionat de peste jumătate dintre respondenţi, în timp ce finanţele de zi cu zi sunt indicate de 46% dintre ei.

Practic, pentru o parte importantă a generaţiei, întrebarea nu este doar „Ce vreau să fac peste cinci ani?”, ci şi „Îmi permit?”.

O generaţie care îşi calculează mai atent paşii

Deloitte descrie generaţiile tinere din raport nu ca pe unele care „au renunţat la progres”, ci ca pe unele care încearcă să avanseze în propriul ritm, acordând mai multă atenţie stabilităţii, dezvoltării personale şi stării de bine. Datele pentru România susţin această imagine.

Generaţia Z îşi doreşte independenţă financiară, oportunităţi de dezvoltare şi o carieră bună, dar trăieşte într-un context în care costurile ridicate pot schimba ordinea priorităţilor. De aici şi acel „poate mai târziu” care însoţeşte fiecare gând al tinerilor legat de viitorul lor.

Pentru mai mult de jumătate dintre tinerii români din generaţia Z intervievaţi, amânarea unor decizii importante nu este doar o idee abstractă. Este o realitate legată direct de bani. Iar poate cea mai importantă concluzie este că generaţia Z nu pare să renunţe la planurile sale, ci doar încearcă să găsească momentul în care şi le poate permite.