Ochii pe cărbuni: reviziile programate ale termocentralelor din Oltenia ar putea pune o presiune suplimentară pe preţul energiei. Lignitul, la peste 20% din consum. „Atenţie la lucrările de mentenanţă“

Autor: Roxana Petrescu Postat la 05 august 2021 63 afişări

Potrivit cotaţiilor afişate de OPCOM (bursa de ener­gie) pe PC-OTC (plat­for­ma contractelor bilate­rale cu negociere continuă) în data de 2 august 2021, cel mai mic preţ de vân­zare oferit pentru produsul bandă T4/2021 era de 550 lei/MWh (112 euro/ MWh), respectiv de 515 lei/MWh (104,9 euro/MWh) pentru T1/2022 (sezonul rece este considerat noiembrie-martie, inclusiv). Dacă ne uităm la piaţa din Un­garia, pe 3 august 2021 T4/2021 s-a tran­zacţionat cu 104,3 euro/MWh.

Ochii pe cărbuni: reviziile programate ale termocentralelor din Oltenia ar putea pune o presiune suplimentară pe preţul energiei. Lignitul, la peste 20% din consum. „Atenţie la lucrările de mentenanţă“

♦ Importurile de energie şi preţ ar putea fi sub o presiune suplimentară în context în care marile centrale pe cărbuni din bazinul Olteniei, care ţin zilele acesteia peste 20% din consumul de energie, sunt programate pentru lucrări de menţinere ♦ Deşi România vrea să fie cărbunele până în 2032, situaţia de acum, marcată de un consum record de energie şi de preţuri istorice, arată că în absenţa proiectelor noi decarbonarea este doar pe hârtie.

„Potrivit cotaţii afişate de OPCOM (bursa de energie) pe PC-OTC (platforma contractelor bilaterale cu negocieri continue) în data de 2 august 2021, cel mai mic preţ de vânzare oferit pentru produsul bandă T4 / 2021 era de 550 lei / MWh ( 112 euro / MWh), respectiv de 515 lei / MWh (104,9 euro / MWh) pentru T1 / 2022 (sezonul primit este considerat noiembrie-martie, inclusiv). Dacă nu uităm piaţa din Ungaria, pe 3 august 2021 T4 / 2021 sa tranzacţionat cu 104,3 euro / MWh “, spune Sorin Elisei, director în cadrul Deloitte România, liderul practicilor de susţinere şi energie. În ianuarie, anul acesta energie pe aceeaşi platformă a contractelor bilaterale de pe OPCOM era de 259 de lei pe MWh (53 de euro / MWh), media primului trimestru fiind în jurul valorii de 50 de euro / MWh.

Situaţia fără precedent din piaţa energiei electrice, unde preţul a ajuns ieri, la ora 21:00, la nivelul istoric de 1.000 de lei pe MWh (204 euro/MWh), pe vârf de consum, are la bază mai mulţi factori. Scumpirea certificatelor de emisii, una dintre cele mai mari poveri pentru zona de producţie de energie pe cărbuni, revenirea peste aşteptări a cererii de energie sau diferitele problemele ale parcului intern de generare au contribuit la scumpirea accelerată a electricităţii. Mai mult, România a depins în multe situaţii de vecinii săi pentru a-şi acoperi consumul, lucru care dovedeşte încă o dată lipsa acută de investiţii în capacităţi noi din ultimele decenii.

Toţi ochii pe cărbuni

Mai mult, în ciuda intenţiei de renunţa la cărbuni în mixul de energie, până în anul 2032, în aceste zile producţia marilor centrale pe lignit din bazinul Olte­niei este esen­ţială în contextul în care energia eoliană are o con­tri­buţie extrem de scăzută.

Cu o pondere de 20-25% din con­sum, cărbunii sunt vitali în acest mo­ment, orice discuţie legată de renun­ţarea la acest tip de energie fiind pur teoretică fără a pune centrale pe gaz în loc. Chiar şi aşa, România importa ieri echivalentul a 10% din necesarul său intern.

Situaţia ar putea fi şi mai delicată în toamnă, atât pe partea de preţ, cât şi în ceea ce pri­veşte asigurarea ne­cesarului in­tern în con­textul în care sunt pro­gramate lucrări de mente­nanţă la marile centrale din bazinul Olteniei. „Preţurile pentru produsele la termen pentru iarna viitoare nu cred că pot coborî sub 100 EUR/MWh dacă nu se aliniază mai mulţi factori: primul, o corecţie în jos a preţului EUA (certificatul de CO2) (previzionat la circa 55 de euro/tonă în Decembrie 2021 la EEX, oarecum în staţionare faţă de cotaţiile actuale); al doi­lea, legat de evoluţia cererii (influenţată de temperaturile extre­me şi durata acestora); al treilea, disponibi­litatea parcului de pro­ducţie intern (atenţie la mentenanţa nece­sară grupurilor pe cărbune); al pa­trulea, evoluţia pieţelor cuplate“, explică Elisei.

Potrivit datelor de la Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, un grup de la centrala de la Craiova, de 150 MW, a intrat deja în revizii, lucrările urmând să fie finalizate la jumătatea lunii viitoare. La Işalniţa, un grup de 315 MW va intra şi el în octombrie în lucrări de men­tenanţă. La Rovinari, un grup va fi în revi­zie tehnică până la începutul lunii octom­brie, cu o capacitate de 330 MW, iar la Turceni, grupul 4 de 330 MW va intra în lucrări de luna viitoare până la jumătatea lunii noiembrie. Toate aceste revizii ar pu­tea crea o presiune suplimentară pe un preţ oricum inflamat.

Vinovaţii nu sunt în zona de furnizare

„Am intrat  într-o spirală de creştere generală de preţuri în toate sectoarele econo­miei, cu impact direct la consumatori. Situaţia actuală pe piaţă energiei este mai complicată: preţurile combustibililor - cărbune, gaze naturale, petrol - s-au majo­rat pe toate pieţele, europene şi interna­ţionale. În plus, datorită angajamentului clar al UE pentru decarbonare, preţul certifi­catelor de emisie a atins valori care nu erau de aşteptat, în jur de 50 euro/tonă (com­parat cu un preţ de 21 euro/tonă în iunie 2020), iar, pentru viitor, se estimează tot o tendinţă de creştere“, spune Ion Lungu, director executiv în cadrul Aso­cia­ţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), precizând că nu furnizorii sunt vinovaţi pentru aceste scumpiri, ci întreg contextul de piaţă.

„Este simplu să arunci vina pe furnizori pentru creşterea de preţuri, dar nu este corect faţă de aceşti operatori şi faţă de clienţii acestora. Afectaţi de criza sanitară şi economică, furnizorii de energie şi-au asumat toate riscurile, mulţi dintre ei fiind într-o situaţie dificilă din punct de vedere financiar, situaţie generată atât de creşterea preţurilor din piaţă cât şi de obligativitatea de a livra energie consumatorilor care nu şi-au achitat facturile pe perioada stării de alertă, fapt care afectează întregul porto­foliu de clienţi.“

Problema este că deocamdată impactul acestor scumpiri încă nu se vede pe deplin în preţ, în lunile de toamnă-iarnă urmând să aibă loc ajustări, protrivit declaraţiilor jucătorilor din domeniu. România se îndreaptă astfel spre cea mai scumpă iarnă din istoria sa, din punctul de vedere al utilităţilor.

„Pe de altă parte, la nivelul pieţei din România există, în acest moment, un număr redus de oferte de vânzare a energiei angro pe termen lung, preponderent fiind oferite pe termen scurt (lună, săptămână) ceea ce induce o impredictibilitate în forma preţului oferit consumatorului final. Aceste perturbaţii în piaţă au ca principal cauză o ofertă sub nivel cererii, determinată de buze capacităţi de producţie, în ultimii ani investigaţii în capacităţi noi fiind aproape inexistente “, a completat Lungu.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
energie,
pret,
consum,
lucrari,
presiune

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.