În prezent, taxa clawback este diferenţiată şi oferă o predictibilitate deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor,  constă în procente fixe, de 15%, respectiv 25%.

„25% plătesc, în principiu, medicamentele inovative, care nu au niciun generic sau un biosimilar pe piaţa din România iar 15% plătesc medicamentele generice, medicamentele biosimilare şi medicamentele genericizate”, a spus Oana Mocanu, director al Casei de Sănătate (CNAS) în cadrul videoconferinţei ZF/GNP: Radiografia reglementărilor sistemului sanitar din România.

Taxa clawback a fost introdusă ca un mecanism de susţinere a cheltuielilor bugetului Fondului de Asigurări Sociale de Sănătate cu medicamente, în condiţiile în care resursele alocate sunt limitate, potrivit ei.

„Contractele cost-volum-rezultat sunt mecanisme de acces care urmăresc atât managementul impactului bugetar cât şi managementul eficacităţii şi utilizării medicamentului  prin urmărirea unui rezultat clinic predefinit. Dacă în anul 2015 au intrat în vigoare primele contracte cost-volum şi cost-volum-rezultat, în număr de cinci pe aria terapeutică hepatică virală cronică, am ajuns ca în prezent, la sfârşitul anului 2023, să avem în derulare 81 de contracte cost-volum şi cost-volum rezultat, adică medicamente efectiv incluse în listă”

Creditele de angajament alocate pentru medicamentele cost-volum şi cost-volum rezultat au fost în creştere în 2022 faţă de 2021 cu 62%, în 2023 au crescut cu 86% faţă de 2021 şi cu 15% faţă de 2022,  a mai precizat ea.

În ultimii 25 de ani, suma care a intrat la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din contribuţiile sociale de sănătate ale asiguraţilor a crescut de 30 de ori, de la 1,8 miliarde de lei la 54 miliarde de lei anul trecut, arată datele publice. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate  (FNUASS) este gestionat de Casa Naţională de Asigurări şi este alimentat practic în fiecare an de contribuţiile la sănătate din banii asiguraţilor.