♦ Orice ban care vine din finanţări nerambursabile nu creează presiune pe tariful de distribuţie, pe utilizatorii finali ♦ Europa nu mai doar vorbeşte despre reţele, ci începe să le şi finanţeze.

Reţelele de distribuţie a energiei electrice se confruntă cu o cursă contra cronometru pe care nu o pot câştiga doar cu investiţii tradiţionale. Mihaela Rodica Suciu, general manager al Distribuţie Energie Electrică România (DEER), braţul de distribuţie a energiei din cadrul grupului Electrica, care acoperă 18 judeţe şi peste 4 milioane de utilizatori, a tras un semnal de alarmă la ZF Power Summit 2026: banii vin, dar nu destui, iar viteza tranziţiei energetice depăşeşte capacitatea de răspuns a infrastructurii.

„Programele de investiţii sunt ambiţioase, dar nu sunt suficiente. Încercăm să atragem fonduri, dar nici acelea nu sunt suficiente. Oricât de mult am încerca să creştem calitatea reţelelor, timpul nu este în favoarea noastră”, a spus Mihaela Rodica Suciu.

Mesajul sintetizează presiunea tot mai mare pusă pe reţelele de distribuţie într-un context în care tranziţia energetică accelerează, iar infrastructura existentă este depăşită de ritmul schimbărilor.

Finanţările nerambursabile, o veste bună pentru reţele

Compania urmează să primească o finanţare nerambursabilă de 83 de milioane de euro pentru digitalizare, ceea ce împinge totalul fondurilor nerambursabile atrase de distribuitor peste pragul de 2,1 miliarde de lei. „Orice ban care vine din finanţări nerambursabile nu creează presiune pe tariful de distribuţie, pe utilizatorii finali. Aceasta este misiunea pe care mi-am asumat-o la începutul mandatului, să atragem cât mai mulţi bani”, a explicat şeful DEER.

Printre proiectele mari aflate deja în derulare se numără instalarea a 1,1 milioane de contoare smart în 16 municipii reşedinţă de judeţ, proiect finanţat nerambursabil cu 563 de milioane de lei, finalizat după o licitaţie care a durat un an şi jumătate. De asemenea, compania lucrează la unificarea sistemului SCADA şi la o nouă staţie de transformare în zona metropolitană Cluj-Napoca, menită să preia presiunea unei dezvoltări urbanistice care „nu a ţinut cont de infrastructură”. La finalul acestui an, DEER va recepţiona o nouă staţie de transformare, a treia finalizată consecutiv în ultimii trei ani.

Dar chiar şi în condiţiile unor programe ambiţioase, resursele sunt insuficiente pentru nevoile actuale. Un plan anual de investiţii de 150 de milioane de euro pentru 18 judeţe nu acoperă toate nevoile — racordări gratuite pentru prosumatori, relocări pentru autostrăzi şi drumuri naţionale, modernizări de reţele şi staţii de transformare. „În 18 judeţe, un plan de investiţii de 150 de milioane de euro nu ajunge”, a spus Mihaela Rodica Suciu.

Contextul creşte presiunea: dacă în urmă cu patru ani, reţelele de distribuţie erau unidirecţionale, în sensul în care energia mergea de la producător la consumator, astăzi sunt bidirecţionale, din cauza exploziei de prosumatori, iar digitalizarea, smart meteringul şi tehnologizarea au devenit condiţii minime de funcţionare, nu opţiuni. „E nevoie de digitalizare, tehnologizare, smart metering, pentru ca informaţia să ajungă în timp real la utilizatorul final. Ori toate acestea costă, şi costă mulţi bani mulţi”, a subliniat oficialul DEER.

Orizontul: 2030, cu 80% grad de digitalizare şi smart metering

Ţinta asumată de DEER este ca până în 2030 să atingă un grad de digitalizare şi smart metering de 80% din cei patru milioane de utilizatori. Un orizont realist, spune Mihaela Rodica Suciu, dar care presupune depăşirea a trei obstacole structurale ce persistă de ani de zile: lipsa timpului, insuficienţa banilor şi deficitul de personal calificat. „Este aceeaşi problemă de trei ani şi va fi şi peste câţiva ani”.

La acestea se adaugă o problemă mai puţin discutată public: calitatea execuţiei lucrărilor. Toţi marii distribuitori şi operatorii de infrastructură din România apelează la acelaşi bazin restrâns de executanţi, ceea ce pune presiune pe calitatea serviciilor şi a produselor instalate. „Avem bani, avem nevoie, dar avem nevoie şi de produse de calitate, care să asigure o distribuţie de calitate şi peste cinci–zece ani”, a avertizat Suciu.

Singura veste cu adevărat îmbucurătoare vine dinspre Bruxelles: Europa nu mai doar vorbeşte despre reţele, ci începe să le şi finanţeze. „Din punctul meu de vedere, este cea mai bună veste pentru 2026”, a concluzionat general managerul DEER.