Cel mai recent trimestru al Microsoft arată clar că, în era inteligenţei artificiale, „moneda” strategică a industriei cloud este capacitatea. Pentru a ţine pasul cu explozia cererii de putere de calcul şi infrastructură, compania a investit masiv - aproximativ 35 de miliarde de dolari - în extinderea resurselor necesare pentru a susţine viitoarea economie bazată pe AI.

Cloudul încă vinde promisiunea „lipsei de greutate”, însă cel mai recent trimestru al Microsoft a avut un impact puternic. Aproape că puteai auzi zumzetul staţiilor electrice în fundalul conferinţei cu investitorii - o recunoaştere tăcută că
softwa­­re-ul a devenit infrastructură, iar blocajul nu mai este în cod, ci în energie. Compania care altădată extindea internetul prin soluţii inteligente ajunge acum să ţină pasul cu dezvoltarea reţelei energetice americane, conform unui material din publicaţia Quartz.

Rezultatele trimestriale au fost peste aşteptări: veniturile au crescut cu 18%, la 77,7 miliarde de dolari; profitul ajustat pe acţiune a fost de 4,13 dolari, peste previziuni; Azure a avansat cu aproximativ 40%; iar profitul operaţional a urcat cu 24%, la 38 de miliarde de dolari. Totuşi, în ciuda acestor cifre solide, acţiunile au scăzut cu aproximativ 3% în tranzacţiile dintr-o dimineaţă de joi, la publicarea rezultatelor.

Motivul a fost că trimestrul nu a fost definit de software, ci de infrastructură fizică. Aproximativ 35 de miliarde de dolari în investiţii - un record, în creştere cu 74% faţă de anul trecut - au mers către centre de date, transformatoare şi terenuri. Microsoft obişnuia să crească în ritmul software-ului: produse noi, utilizatori noi, profituri noi. Acum, limitele sunt materiale. Compania a avertizat că va continua să fie „restricţionată de capacitate până la sfârşitul anului fiscal”, o formulare greu de imaginat în perioada în care activitatea se baza doar pe licenţe software.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă