Lupta micilor ateliere româneşti cu marile lanţuri de magazine venite din afară. Cum reuşesc să fure din clienţii acestora

Autor: Alina-Elena Vasiliu Postat la 02 septembrie 2020 186 afişări

Ateliere mici, branduri la început de drum, unele nonconformiste, altele pe gustul publicului larg. Este descrierea succintă a noului val de businessuri în domeniul mobilei, care „condimentează” o piaţă de peste 2 miliarde de euro, în care exportul este la cote maxime. Micii antreprenori îşi croiesc astfel drum şi intră în luptă cu marile fabrici, ţintind generaţiile tinere, care vor să iasă din tiparele mobilei din copilărie şi, pe alocuri, şi din standardele Ikea.

Garajul Galben

Dragoş Jivan şi Radu Piloca au început în urmă cu circa opt ani să recondiţioneze biciclete într-un garaj din Timişoara. Ulterior, au început să-şi diversifice activităţile şi au trecut la confecţionarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuţe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producţia de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben. De ce astfel? Pentru că au luat singura găleată de vopsea pe care au găsit-o rătăcită şi au vopsit garajul cu ea. În galben. Şi aşa a apărut Garajul Galben.

Hala de producţie a celor trei tineri se află, în acest moment, în afara Timişoarei, în apropierea şoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esenţă superioară.

Una dintre piesele de rezistenţă ale celor trei designeri este Muzikia, o creaţie compusă din trei esenţe de lemn – stejar, nuc american şi carpen, pe cadru metalic tratat doar cu lac transparent pentru a scoate în evidenţă textura neprelucrată a metalului. Piesa este folosită ca suport pentru boxe, pentru pick-up ori pentru discuri.


Movi Design

Mirela Florea, de profesie inginer, a început în urmă cu 16 ani producţia de mobilă într-un mic atelier din Bucureşti, sub numele Movi Design. Astăzi, mobilierul este realizat într-o fabrică de 1.000 de metri pătraţi din Bucureşti.

Totul a pornit cu o investiţie de 5.000 de euro, după o perioadă în care antreprenoarea a lucrat pentru un institut de proiectare a podurilor. La început, avea doar o bormaşină şi doi băieţi care nici nu se pricepeau prea bine la mobilă, dar au învăţat împreună pe parcurs, îşi aminteşte Mirela Florea. Mai bine de cincisprezece ani mai târziu, proiectarea şi prelucrarea mobilierului se face cu maşini cu comandă computerizată. Utilajele noi scurtează timpii de producţie pentru elementele de mobilier, astfel că şi numărul de proiecte realizate a crescut. Proiectele vin nu doar din Bucureşti, ci şi din provincie – din oraşe ca Tulcea, Timişoara, Sibiu, Braşov, Sighetu Marmaţiei, iar uneori chiar din afara ţării. Din fabrica Mirelei Florea au plecat piese de mobilier către Germania şi Italia, însă, în cazul comenzilor pentru străinătate, mai dificilă este asigurarea montajului.


Şezi Brand

Şezi Brand, afacerea construită de doi arhitecţi – Octavia şi Lucian Loiş, într-un mic atelier din comuna Ciugud, judeţul Alba, a pornit în urmă cu cinci ani de la două scaune sculptate pentru un cuplu care urma să se căsătorească. Ulterior, la îndemnul familiei, cei doi antreprenori au lăsat oraşul pentru liniştea din atelier şi realizează circa 400 de produse de mobilier sculptat manual.

Deşi nu aveau experienţă în arta lemnului, Constantin Donisan, unchiul lui Lucian Loiş, le-a ghidat paşii la început celor doi antreprenori. După ce şi-au achiziţionat câteva utilaje de tâmplărie de mici dimensiuni, antreprenorii au trecut la construcţia unui mic atelier în curtea casei de vacanţă a părinţilor din judeţul Alba.

Motivele tradiţionale sunt specifice pentru Şezi Brand, cei doi fondatori găsindu-şi inspiraţia în cărţi, vizitele la muzee, dar şi în jurul lor. Octavia Loiş spune că viaţa retrasă din comuna din Alba îi ajută să creeze modelele.

Dacă la început clienţii comandau doar scaune, acum portofoliul Şezi Brand s-a diversificat, iar oamenii îşi îndreaptă atenţia şi spre mese, băncuţe, paturi, dulapuri, amenajarea camerelor pentru copii.


Kenosis

Andreas Samuelsson, un suedez mutat de un deceniu şi jumătate în România, a început în urmă cu patru ani să sculpteze în lemn tocătoare, mese şi rafturi rustice, într-un atelier de 400 de metri pătraţi din Giarmata, localitate aflată la 17 kilometri de Timişoara.

Antreprenorul a pornit afacerea din pasiunea pentru natură, moştenită de la tatăl său şi din plăcerea de a modela lemnul. Finanţarea iniţială a fost de 100.000 de euro şi a venit de la o fundaţie suedeză, cu scopul de a sprijini comunitatea de rromi din România. Astăzi, Kenosis are o echipă care reuneşte 11 persoane, cinci de etnie rromă şi şase de etnie română.

Echipa Kenosis a început cu produse mici, cu tocătoare şi stative pentru telefoane, iar în prezent realizează chiar şi mese şi rafturi, paturi sau alte obiecte mari de mobilier.


Pătuţul lui Eric

Soţii Alin şi Diana Mindu au lăsat joburile din corporaţii pentru a se dedica propriului business, Pătuţul lui Eric, o afacere în producţia de mobilă pentru copii, inspirată de la numele copilului celor doi, care a fost şi primul care a încercat produsele. După o investiţie iniţială mică, de 5.000 de euro, cei doi antreprenori au ajuns să dezvolte 20 de modele de pătuţuri pentru copii.

Pătuţul lui Eric se bazează pe conceptul Montessori, prin care se promovează dezvoltarea naturală a copiilor. Părinţii şi bunicii sunt publicul-ţintă pentru business, iar produsele sunt adaptate în funcţie de vârsta copilului şi camera în care urmează să fie amplasat produsul.

Forma de casă pe care o are patul îl ajută pe copil să simtă că are propria casă, devenind astfel mai uşor pentru părinţi să-l mute în propria cameră sau propriul pătuţ.


Solid Atelier

Ideea lui Adrian Holerga de a deschide un atelier de mobilă luase naştere cu mult timp în urmă şi a început să prindă contur în iarna lui 2019. Chiar şi în condiţii de pandemie, Solid Atelier – proiectul său – nu s-a dat înapoi de la lansare, astfel că, la sfârşitul lunii aprilie 2020, mobilierul şi corpurile de iluminat făcute într-un mic atelier de lângă Capitală au ieşit în lume.

La final de aprilie, în plină stare de urgenţă, Solid Atelier exista deja printr-un site, cu o gamă de 44 de produse diferite, fiecare având între şapte şi 56 de variaţii de culori.

Adrian are în spate o experienţă de câţiva ani în zona creativă, astfel că tot ceea ce înseamnă strategie, marketing, creaţie, fotografie de produs şi crearea site-ului a fost rezultatul propriilor eforturi. Solid Atelier este, în acest moment, un business la nivelul de atelier şi aşa ar vrea să-l păstreze, fără pretenţii de a ajunge la stadiul de mare fabrică de mobilă.

Stilul pe care şi l-a asumat Adrian Holerga este unul industrial, cu ţevi galbene de gaz sau roşii de hidrant şi lemn masiv care să te transpună într-un spaţiu ca de producţie industrială, tipic mediului urban. Solid Atelier are două categorii de clienţi în vizor: pe de o parte, sunt cei care vor să-şi personalizeze casele după sufletul lor, iar pe de alta sunt jucătorii din HoReCa, astfel încât mobila din atelierul aflat în Bălăceanca, lângă Bucureşti, să ajungă în cât mai multe hoteluri, cafenele, baruri şi restaurante.


Durbane urbane

Pentru cei mai puţin conformişti, mobilă poate deveni oricând o combinaţie de lădiţe din lemn, aşezate astfel încât să poată primi în gazdă cărţile preferate sau orice alte decoraţiuni. Durbane urbane este un brand numai bun pentru astfel de improvizaţii. Născut în Braşov, sub „bagheta” lui Mădălin Pop, businessul şi-a început existenţa în urmă cu aproape trei ani.

Numele de „Durbane urbane”, unde „durbană” este un termen arhaic pentru „lădiţă”, a fost ales pentru a sugera că astfel de obiecte pot fi integrate în zilele noastre. Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveştile şi legendele româneşti, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniţă şi Făt-Frumos.

Familia lui Mădălin Pop avea deja atelierul din 1995 în Braşov şi producea iniţial acolo mobilier de grădină pentru export. După 2008, s-a reprofilat pe piaţa internă şi a început să facă elemente de mobilier urban, scaune şi măsuţe pentru copii. Bucăţile mici de lemn care rămâneau după prelucrarea obiectelor de mobilier au tot fost păstrate de-a lungul timpului, cu scopul de a fi refolosite pentru alte produse. Astfel, materia primă vine, în mare parte, din bucăţile de lemn care rămân în atelier.


O piaţă a exportatorilor

Volumul producţiei de mobilă şi a ajuns la 2,32 mld. euro în 2019, în scădere faţă de 2,49 mld. euro în 2018, arată datele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Lipsa forţei de muncă, majorarea preţului lemnului autohton - lemn masiv, stejar, fag - şi creşterea costurilor cu utilităţile sunt factorii care au generat acest declin. Totuşi, producătorii de mobilă continuă să exporte peste 90% din producţia anuală, cei mai „avizi” consumatori de mobilă „made in Ro” fiind Germania, Slovacia, Marea Britanie, Spania şi Polonia. În 2019, lucrau 56.200 de angajaţi în industria mobilei, un domeniu care continuă să crească şi să se diversifice, susţinut şi de brandurile mici care apar an de an.


Ziarul Financiar şi Business Magazin au spus, din mai 2019 până acum, poveştile mai multor afaceri de la zero în producţia de mobilă. Pe câteva dintre ele, le regăsiţi în aceste pagini.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe comedymall.ro

6 luni în care solidaritatea a fost cuvântul cheie şi în business 6 luni în care solidaritatea a fost cuvântul cheie şi în business

Trecuseră ani buni de când vorbisem cu un cunoscut om de afaceri. Şi totuşi, în seara de 12 martie, în care ne pregăteam „să ne facem bagajele” din redacţie şi să lucrăm de acasă – pe termen nedefinit – m-a sunat personal.

vezi continuarea
ZF.ro
Cum au reuşit doi antreprenori să readucă la viaţă apa de colonie şi să o transforme într-un produs de lux cu prezenţă în toată lumea Cum au reuşit doi antreprenori să readucă la viaţă apa de colonie şi să o transforme într-un produs de lux cu prezenţă în toată lumea
Cum încearcă grupul Carrefour să îi convingă pe consumatorii locali să bea vinuri româneşti? Prin programul Deschidem Vinul Românesc retailerul aduce în magazine etichete exclusive şi vinuri premium
Mediafax
Rezultate finale EXIT-POLL ALEGERI LOCALE 2020. Ora 22.30 CURS/Avangarde: Nicuşor Dan 47,8%, Gabriela Firea 38,2 %/ Municipiul Constanţa PNL şi USR PLUS: 28,7% Rezultate finale EXIT-POLL ALEGERI LOCALE 2020. Ora 22.30 CURS/Avangarde: Nicuşor Dan 47,8%, Gabriela Firea 38,2 %/ Municipiul Constanţa PNL şi USR PLUS: 28,7%
Rezultate parţiale BEC de la ALEGERI LOCALE 2020 | Primăria Sectorului 1 se joacă la 1.600 de voturi diferenţă/ Rezultatele din fiecare judeţ şi municipiu reşedinţă | HARTĂ LIVE UPDATE
MonitorulApararii
Construcţia a şase corvete Gowind suspendată de Malaezia. Motive să ne îngrijorăm? Construcţia a şase corvete Gowind suspendată de Malaezia. Motive să ne îngrijorăm?
Război între Armenia şi Azerbaidjan: UE cere încetarea ostilităţilor, Turcia declară că-i va ajuta pe azeri, în timp ce Armenia a declarat mobilizare generală
MonitorulPartidelor
Răsturnare de situaţie în Sectorul 1? Răsturnare de situaţie în Sectorul 1?
Clotilde Armand, ironii la adresa lui Dan Tudorache
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.