Judecătorul american care a declarat Google monopol ilegal, verdict dur şi despre „AI Overviews“: gigantul „aspiră“ conţinutul presei pentru răspunsurile sale AI „într-un mod care pare cu adevărat nedrept“

Autor: Adrian Seceleanu Postat la 30 august 2026 9 afişări

Google a ajuns din nou faţă în faţă cu judecătorul american Amit Mehta - cel care a decis în august 2024 că gigantul deţine un monopol ilegal în piaţa căutării online -, de data aceasta pentru felul în care compania foloseşte conţinutul presei în răspunsurile generate de inteligenţa artificială. La o audiere care a avut loc săptămâna trecută la tribunalul federal din Washington, judecătorul a atacat dur modelul din spatele AI Overviews, funcţia care afişează răspunsuri generate de AI deasupra rezultatelor clasice de căutare.

Judecătorul american care a declarat Google monopol ilegal, verdict dur şi despre „AI Overviews“: gigantul „aspiră“ conţinutul presei pentru răspunsurile sale AI „într-un mod care pare cu adevărat nedrept“

♦ La prima audiere din procesele antitrust care contestă funcţia AI Overviews, ţinută la Washington, judecătorul Amit Mehta - cel care a decis în 2024 că Google deţine un monopol ilegal în căutare - a observat că „se formează clar o piaţă“ pentru inputurile inteligenţei artificiale generative

Google a ajuns din nou faţă în faţă cu judecătorul american Amit Mehta - cel care a decis în august 2024 că gigantul deţine un monopol ilegal în piaţa căutării online -, de data aceasta pentru felul în care compania foloseşte conţinutul presei în răspunsurile generate de inteligenţa artificială. La o audiere care a avut loc săptămâna trecută la tribunalul federal din Washington, judecătorul a atacat dur modelul din spatele AI Overviews, funcţia care afişează răspunsuri generate de AI deasupra rezultatelor clasice de căutare.

Google „aspiră“ conţinutul editorilor pentru a-şi rafina rezultatele de căutare bazate pe inteligenţa artificială „într-un mod care pare cu adevărat nedrept“, a declarat Mehta pe durata audierilor, potrivit publicaţiei juridice MLex, notând totodată că îmbunătăţirile de produs nu sunt „complet imune“ la scrutinul antitrust. Audierea - prima de acest fel - a vizat cererile Google de respingere a două procese antitrust: cel intentat în septembrie 2025 de Penske Media, editorul publicaţiilor Rolling Stone, Variety, Billboard, The Hollywood Reporter sau Deadline, şi cel deschis în februarie 2025 de compania de educaţie online Chegg, ambele pe tema rezumatelor AI Overviews.

Instanţa a consolidat cele două dosare pentru audiere. Avocaţii Google au susţinut în sală că AI Overviews este o „îmbunătăţire de produs“ calificând acordurile din trecut - editorii lasă Google să le scaneze conţinutul, iar motorul le trimite trafic - drept „un istoric vag de relaţii comerciale“, potrivit relatării lui Jason Kint, directorul general al Digital Content Next (DCN), asociaţia editorilor premium americani, prezent la audiere. Riscul ca modelul să lovească presa ar fi, în versiunea companiei, „mult prea speculativ“. Judecătorul nu a părut convins. Situaţia „pare, toată, cu adevărat nedreaptă“, a replicat Mehta, potrivit lui Kint; „îmbunătăţirea de produs“ invocată de companie a fost construită „pe spinarea editorilor“, care nu au control asupra felului în care Google le foloseşte conţinutul. Avocatul Penske a rezumat dezechilibrul: editorii, „în cea mai mare parte, nu pot spune nu“. Potrivit relatării DCN, judecătorul a sugerat chiar că situaţia seamănă, în unele privinţe, cu o „facilitate esenţială“ - infrastructură de care depinde o întreagă piaţă -, adăugând însă că nu îi revine lui, în acest stadiu, o asemenea calificare.

Apărarea centrală a Google – că editorii pot oricând să iasă din AI Overviews, să blocheze folosirea conţinutului - se loveşte de o constatare pe care chiar Mehta a scris-o în decizia de remedii din septembrie 2025, în procesul monopolului: „Editorii nu pot, însă, să refuze folosirea conţinutului lor de către Google pentru rafinarea modelelor de căutare sau pentru afişarea în AI Overviews“, se arată în document, care îi descrie pe editori prinşi „între ciocan şi nicovală“, pentru că răspunsurile AI vin la pachet cu motorul de căutare. Ieşirea completă din indexarea Google - singura formă reală de refuz - este, în cuvintele judecătorului, „o alegere care nu poate fi susţinută“.

Cifrele explică de ce: căutarea organică - dominată în proporţie de peste 90% de Google - aduce încă aproximativ 23% din traficul editorilor premium americani membri ai DCN, în scădere de la 25% cu un an în urmă, potrivit datelor asociaţiei. Niciun editor nu îşi permite să renunţe voluntar la aproape un sfert din audienţă, susţine asociaţia.

Dincolo de media, audierea a atins o întrebare care priveşte toată industria inteligenţei artificiale: cine plăteşte pentru conţinutul din care se construiesc răspunsurile. Mehta a observat că „se formează clar o piaţă“ pentru aceste inputuri, potrivit relatărilor din sală. Reprezentanţii Penske au indicat în faţa instanţei OpenAI şi Perplexity - rivali ai Google - drept companii care plătesc deja pentru conţinutul editorilor; argumentul editorului: obţinând gratis, prin poziţia sa din căutare, ceea ce concurenţii cumpără, Google le ridică acestora costurile şi barierele de intrare pe piaţa AI.

Comentariile unui judecător în audiere nu echivalează cu o decizie: Mehta nu s-a pronunţat încă asupra cererilor de respingere, iar procesele pot fi oprite sau pot merge spre judecată.

 

 


 

 

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. 35 de ani de Electro-Alfa International. Cum s-a transformat un business din Botoşani într-o companie listată la bursă, cu perspective globale

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.