Inteligenţa artificială generativă (GenAI) are potenţialul de a transforma semnificativ modul de lucru în următorii cinci ani, urmând să afecteze aproape un sfert din locurile de muncă actuale, 44% dintre competenţele angajaţilor şi până la 40% din volumul total de muncă la nivel global, reiese din cel mai recent raport al Forumului Economic Mondial (WEF) realizat în colaborare cu PwC.

”Aceste schimbări vor însemna eforturi şi investiţii pentru calificarea masivă a forţei de muncă, redefinirea unor industrii, de la servicii financiare şi tehnologie, la educaţie şi sănătate”, spune Daniel Anghel, Country Managing Partner, PwC România.

Pe de altă parte, analizele efectuate până în prezent arată că multe sarcini de lucru pot fi automatizate de către Gen AI, însă foarte puţine  locuri de muncă ar putea fi complet înlocuite.

Prin urmare, modul de lucru se va modifica, angajaţii vor avea nevoie de competente noi şi, similar, cu perioadele de transformare industrială anterioare, este de aşteptat ca utlizarea GenAI să conducă la crearea de noi locuri de muncă, atât direct, cât şi indirect, prin efectul de propagare la nivelul întregii economii, mai spune Daniel Anghel.

Creşterea productivităţii reprezintă unul dintre cele mai mari beneficii văzute în prezent la GenAI.

Astfel, majoritatea directorilor executivi, atât de la nivel global, cât şi din România spun că au înregistrat o eficientizare a utilizării timpului angajaţilor datorită implementării acestei tehnologii, potrivit celui mai recent sondaj PwC CEO Survey.

Totuşi, utilizarea GenAI este încă limitată: 51% dintre angajaţii români afirmă că au folosit GenAI la locul de muncă cel puţin o dată în ultimele 12 luni şi doar 5% o folosesc zilnic, potrivit sondajului PwC Workforce Hopes & Fears. Aceste statistici subliniază faptul că, în ciuda adoptării rapide a tehnologiilor, integrarea acestora în viaţa cotidiană a angajaţilor este încă o provocare.

Majoritatea directorilor generali anticipează că, în următorii trei ani, Inteligenţa Artificială (inclusiv cea generativă) va fi integrată sistematic în compania lor, mai ales în ceea ce priveşte platformele tehnologice şi procesele de afaceri şi fluxurile de lucru operaţionale. Mai puţini plănuiesc să folosească AI pentru a dezvolta noi produse şi servicii sau pentru a remodela strategia de bază a afacerii. Circa două treimi dintre directorii generali din România declară că organizaţiile lor sunt vulnerabile la disponibilitatea limitată a resurselor umane cu competenţe esenţiale.

Totuşi, majoritatea angajaţilor români (87%) care au răspuns la sondajul PwC Workforce Hopes & Fears arată că sunt pregătiţi să se adapteze la noi moduri de lucru şi văd potenţialul de a utiliza GenAI pentru a-şi creşte eficienţa. Peste 70% dintre respondenţii consideră că GenAI va crea oportunităţi salariaţilor să înveţe noi abilităţi, să fie mai creativi la locul de muncă şi să îşi îmbunătăţească calitatea muncii. Totuşi, peste o treime manifestă teamă pentru siguranţa locului de muncă.

”Multe ţări se confruntă cu o scădere a ofertei de forţă de muncă, ceea ce poate stimula cererea de noi tehnologii, precum GenAI, în vederea îmbunătăţirii eficienţei. Provocarea pentru companii va fi să găsească pârghiile pentru a combina pregătirea la nivel operaţional generată de AI cu gestionarea eficientă a temerilor angajaţilor. Mai ales în condiţiile în care raportul nostru CEO Survey arată că 43% dintre directorii generali din România se aşteaptă ca investiţiile în GenAI să îmbunătăţească rentabilitatea organizaţiilor lor în următorul an, ceea ce sugerează o încredere crescută în potenţialul economic al GenAI”, mai spune Daniel Anghel.