În 2020, o nouă etapă a evoluţiei digitale ne întâmpină cu promisiunea unei decade de schimbări tehnologice revoluţionare, care vor transforma în moduri încă imprevizibile felul în care companiile îşi desfăşoară activitatea.

Ar fi înţelept să ne amintim câte ceva despre inovaţiile importante din deceniile trecute: arhitecţii IT ai anilor ’80 au conceput sisteme mainframe care continuă să funcţioneze şi să genereze valoare. Sigur, acestea sunt demodate după standardele de astăzi, dar câţi dintre noi vom construi sisteme IT care să funcţioneze zeci de ani?

Proiectarea unor sisteme longevive şi adaptabile necesită o înţelegere profundă a realităţilor actuale şi a posibilităţilor tehnologice de mâine. În acest context, tendinţele tehnologice care vor afecta organizaţiile la nivel global în următoarele 18-24 de luni sunt cele care răspund provocărilor IT persistente.

Cele nouă forţe

În Deloitte, considerăm că există nouă forţe tehnologice relevante: experienţa digitală, analytics, cloud, modernizarea sistemelor de bază (core), riscul, tehnologia, realitatea digitală, soluţiile cognitive şi blockchain. Acestea constituie fundaţia tehnologică pe care organizaţiile vor construi viitorul.

Experienţa digitală, analytics şi cloud sunt forţe care şi-au dovedit valoarea şi care stau la baza a numeroase noi strategii de succes şi modele de afaceri ale corporaţiilor. Factorii revoluţionari ai acestui nou deceniu sunt realitatea digitală, tehnologiile cognitive şi blockchain. Adopţia acestora începe să fie accelerată cu exemple de implementare relevante pentru diverse industrii. Tehnologia, riscul şi modernizarea sistemelor de bază sunt elemente fundamentale.

Tehnologia, modul în care operează IT-ul, evoluează în mod continuu, deoarece există o convergenţă între strategiile de business şi tehnologie. Riscurile cibernetice, de conformitate, operaţionale şi financiare pe care le întâmpină companiile sunt completate cu noi riscuri, cum ar fi cele legate de reputaţie şi de brand, precum şi cele legate de ecosistemele de parteneri. Într-o eră a interacţiunilor digitale instantanee, mereu disponibile, specialiştii sistemelor core se bazează pe arhitecturi şi pe noi platforme tehnologice pentru a obţine beneficiile agilităţii, automatizării, securităţii şi ale extinderii acestor soluţii.

Dar care este impactul celor nouă forţe tehnologice pe piaţa din România?

Industria IT locală, ajunsă la o pondere de peste 6% din PIB, este concentrată aproape exclusiv pe export. Conform estimărilor ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii), exportul de software şi de servicii reprezintă 80% din piaţă. Însă aceste exporturi au valoare adăugată redusă şi sunt lipsite de proprietate intelectuală, fiind realizate în mare măsură în regim de outsourcing bazat pe arbitrajul costului forţei de muncă.

Cert este că dimensiunea consumului intern IT este mult sub potenţialul nostru ca populaţie şi competenţă. Impactul forţelor tehnologice identificate de Deloitte este încă redus în ceea ce priveşte consumul intern de IT, însă există progrese legate de experienţa digitală, cloud şi analytics, în special în industriile financiar-bancară, telecomunicaţii şi utilităţi. Faptul că România este situată pe locul 27 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în baza indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) în anul 2019 nu face decât să confirme acest lucru.

Provocarea majoră pentru industrie este deficitul anual al forţei de muncă pentru a susţine acest ritm agresiv de creştere a exporturilor. Mai mult, eventuala eliminare a scutirii de impozit pe venit a unor angajaţi din domeniul IT ar putea agrava acest deficit, prin emigrarea specialiştilor IT către destinaţii mai interesante din punct de vedere financiar.

De aceea, România trebuie să facă un efort de orientare strategică spre dezvoltarea inovaţiei, a generării de proprietate intelectuală românească, bazat pe tehnologii inovatoare. Dovada că această orientare strategică către maximum de valoare adăugată este posibilă o reprezintă, de exemplu, realizările companiei româneşti UiPath, al cărei succes a adus un suflu nou în ecosistemul start-up-urilor locale. Inovaţiile în domeniile fintech, biometrie şi analytics au atras noi runde de finanţări pentru start-up-uri ca FintechOS, TypingDNA, Druid şi Symphopay. Deci se poate.