Chiar şi în mijlocul unei crize geopolitice şi a volatilităţii din pieţele energetice, Banca Centrală Europeană ar putea reduce din nou dobânda-cheie, potrivit unuia dintre cei mai influenţi membri ai săi, scrie Financial Times.

François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franţei şi membru cu greutate în Consiliul Guvernator al BCE, a declarat pentru Financial Times că atacurile asupra instalaţiilor nucleare din Iran şi riposta Teheranului nu au schimbat, deocamdată, proiecţia de bază privind inflaţia în zona euro.

„Dacă ne uităm la reacţiile pieţelor de până acum, aşteptările inflaţioniste rămân moderate”, a spus Villeroy, subliniind că „aprecierea semnificativă a monedei euro” compensează parţial creşterea recentă a preţului petrolului.

Declaraţiile sale au fost făcute înainte de o scădere bruscă a cotaţiei petrolului în urma anunţului preşedintelui american Donald Trump privind un acord de încetare a focului între Israel şi Iran.

„Dacă acest armistiţiu se confirmă, el ar putea crea premisele pentru o relaxare suplimentară a politicii monetare a BCE în următoarele şase luni”, a spus Villeroy, folosind limbajul tehnic pentru o posibilă nouă scădere a dobânzilor.

De la jumătatea anului 2024, BCE a redus rata de referinţă de opt ori, ajungând la 2%, iar pieţele financiare se aşteaptă la încă o scădere de 0,25 puncte procentuale în a doua jumătate a anului.

În luna mai, inflaţia a coborât uşor sub ţinta de 2% stabilită pe termen mediu de BCE – un semnal că inflaţia este în frâu, dar şi că există spaţiu de manevră pentru a susţine economia.

„Acum ne aflăm din nou într-un punct de echilibru”, a declarat Villeroy, sugerând că dobânda actuală este la un nivel „neutru” – adică nu frânează, dar nici nu stimulează suplimentar creşterea economică.

Totuşi, acesta a ţinut să precizeze că nivelul neutru al dobânzii nu este acelaşi lucru cu nivelul terminal, cel la care politica monetară se stabilizează definitiv. „Pot coincide, dar nu sunt identice prin definiţie”, a explicat el.

Ca fost consilier guvernamental şi bancher de top, Villeroy reprezintă Franţa – al doilea cel mai puternic membru al zonei euro – şi deţine unul dintre cele 26 de voturi din consiliul de conducere al BCE.

Acesta a descris conflictul din Orientul Mijlociu drept o „nouă sursă majoră de incertitudine”, care poate avea efecte atât pozitive, cât şi negative asupra economiei europene, în funcţie de cum vor evolua tensiunile şi pieţele energetice.

Într-un climat global tensionat, în care geostrategia şi economia dansează pe o linie fină, BCE joacă un rol-cheie în menţinerea calmului economic european. Iar următoarea mişcare ar putea fi una surprinzător de curajoasă: o nouă scădere a dobânzii, în ciuda incendiilor din jur.