Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, a adoptat luni după-amiază ordonanţa de urgenţă care limitează sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare la 300 de lei pe lună de la 1.500, cât era anterior.

Angajaţii din sectorul public vor rămâne cu un spor net de aproximativ 170 de lei, pierderea la salariu fiind de 700 de lei în fiecare lună. Măsura se va aplica de la 1 iulie 2025 şi va rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026.

„Executivul a decis, prin ordonanţa de urgenţă aprobată în şedinţa de astăzi, limitarea sporului acordat în sectorul public pentru activitatea în condiţii periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă respectiv. De asemenea, concediul de odihnă suplimentar, acordat pentru prestarea de munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori activitate în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, va avea o durată cuprinsă între 3-5 zile lucrătoare. Aceste măsuri au fost luate din necesitatea urmăririi unei politici fiscal-bugetare prudente, care să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung, precum pentru corectarea deficitului bugetar excesiv”, a transmis Biroul de presă al Guvernului.

Proiectul de ordonanţă a fost inclus prima dată în şedinţa de Guvern de joi, atunci fiind în primă lectură, măsura rămânând în analiză.

Primele măsuri de austeritate din Guvernul Bolojan: Sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare va fi plafonat la 300 de lei, iar impactul estimat este de 1,35 miliarde de lei în 2025

Totodată, în şedinţa de Guvern de astăzi a fost abrogat un proiect de reorganizare al ANAF ce presupunea înfiinţarea de structuri antifraudă în teritoriu. Astfel, Guvernul a decis ca Antifrauda să continue să fie organizată doar la nivel regional, nu şi local.

„Măsura este necesară pentru a asigura o coordonare strategică şi pentru a preveni evaluările locale care nu iau în considerare viziunea de ansamblu asupra analizei de risc. Totodată, având în vedere necesitatea reducerii cheltuielilor publice, s-a avut în vedere menţinerea structurii existente, pentru a evita costurile administrative suplimentare semnificative care ar fi fost generate de operaţionalizarea unor structuri la nivel judeţean, inclusiv de înfiinţarea unor noi posturi de conducere sau execuţie la nivel judeţean”.