George Onofrievici, Wawsome, furnizor de software şi servicii de audit pentru accesibilitate digitală: Cele mai multe cereri de adaptare a site-urilor şi aplicaţiilor la nevoile persoanelor cu dizabilităţi vin din comerţul online, servicii financiare, telecom şi energie. Piaţa locală este de 4-7 mil. euro pe an
Directiva europeană cunoscută sub numele de European Accessibility Act a fost transpusă în România prin Legea nr. 232/2022. Directiva se aplică serviciilor furnizate consumatorilor după 28 iunie 2025, printre care comerţul electronic, serviciile bancare pentru consumatori, comunicaţiile electronice, anumite elemente ale serviciilor de transport de pasageri, cărţile electronice şi serviciile de acces la conţinut audiovizual, potrivit textului directivei, care prevede şi excepţii şi perioade tranzitorii. Furnizorii cărora li se aplică cerinţele trebuie să explice public cum le îndeplinesc, inclusiv într-o formă accesibilă persoanelor cu dizabilităţi, şi să aibă proceduri prin care menţin conformitatea pe durata furnizării serviciului, potrivit legii. Obligaţiile exacte depind de serviciul concret, de dimensiunea companiei şi de eventualele excepţii, a precizat Onofrievici.
@ Abonamentele pornesc de la 29,90 euro pe lună pentru modulul de accesibilitate instalat pe site (până la 100.000 de afişări de pagină pe lună) şi de la 34,90 euro pe lună pentru monitorizare (până la 50 de pagini); auditul şi consultanţa se bugetează separat. @ Compania vizează o cotă de cel puţin 35% în România pe segmentul soluţiilor şi serviciilor de accesibilitate digitală şi a estimat segmentul local de software la 4,1-7 mil. euro pe an, o extrapolare proprie din date internaţionale.
Interesul companiilor pentru adaptarea serviciilor online la nevoile persoanelor cu dizabilităţi a crescut în ultimul an, pe fondul intrării în vigoare a cerinţelor europene de accesibilitate, potrivit datelor unui furnizor de software şi servicii de audit pentru accesibilitate digitală, care ţinteşte o cotă de cel puţin 35% din piaţa locală de profil. Cele mai multe solicitări vin din comerţul electronic, servicii financiare, telecomunicaţii şi companii cu fluxuri mari de autoservire online, cum sunt cele din energie.
„Cele mai multe solicitări vin, în mod firesc, din comerţul electronic, servicii financiare, telecomunicaţii şi companii care au fluxuri importante de autoservire online, cum ar fi cele din sectorul de energie.
În aceste sectoare, accesibilitatea poate influenţa direct finalizarea unei comenzi, realizarea unei plăţi, deschiderea unui cont, transmiterea unei solicitări sau rezolvarea unei probleme fără intervenţia unui operator”, a declarat pentru ZF George Onofrievici, director general şi cofondator al Wawsome, companie din Bucureşti care vinde software şi servicii de audit pentru accesibilitatea site-urilor şi a aplicaţiilor.
Accesibilitatea digitală înseamnă că un serviciu online poate fi folosit şi de o persoană care nu vede ecranul sau nu poate utiliza mouse-ul, de exemplu cu un cititor de ecran, un program care redă conţinutul paginii prin voce, sau cu o tastatură Braille.
Directiva europeană cunoscută sub numele de European Accessibility Act a fost transpusă în România prin Legea nr. 232/2022. Directiva se aplică serviciilor furnizate consumatorilor după 28 iunie 2025, printre care comerţul electronic, serviciile bancare pentru consumatori, comunicaţiile electronice, anumite elemente ale serviciilor de transport de pasageri, cărţile electronice şi serviciile de acces la conţinut audiovizual, potrivit textului directivei, care prevede şi excepţii şi perioade tranzitorii. Furnizorii cărora li se aplică cerinţele trebuie să explice public cum le îndeplinesc, inclusiv într-o formă accesibilă persoanelor cu dizabilităţi, şi să aibă proceduri prin care menţin conformitatea pe durata furnizării serviciului, potrivit legii. Obligaţiile exacte depind de serviciul concret, de dimensiunea companiei şi de eventualele excepţii, a precizat Onofrievici.
Pentru un magazin online, verificarea nu se opreşte la pagina de prezentare, potrivit lui Onofrievici. „Pentru companii, nu este suficient să adaugi un buton sau un modul pe site. Trebuie analizat întregul parcurs al utilizatorului: de la prima pagină şi căutarea unui produs până la completarea datelor, alegerea livrării, plată, confirmarea comenzii şi accesarea informaţiilor ulterioare”, a precizat el.
Wawsome a enumerat patru motive pentru care clienţii încep un proiect de acest tip: reducerea riscului de neconformitate, evitarea pierderii clienţilor care se lovesc de bariere pe site sau în aplicaţie, presiunea internă de a îmbunătăţi experienţa digitală şi de a reduce dependenţa de centrele de apeluri şi de sucursale, precum şi cerinţele de accesibilitate ale programelor de finanţare, în cazul platformelor digitale pentru care se solicită fonduri europene.
„Pentru noi, schimbarea importantă este că accesibilitatea începe să fie analizată ca o componentă a performanţei digitale. O companie investeşte în marketing ca să aducă utilizatorul pe site. Întrebarea următoare este dacă acel utilizator poate finaliza singur acţiunea pentru care a venit”, a explicat George Onofrievici.
Companiile româneşti sunt într-o etapă de tranziţie, a afirmat el: unele au început audituri şi remedieri, în special în sectoare reglementate sau cu expunere internaţională, iar altele încearcă să stabilească care dintre cerinţe li se aplică.
Un exemplu concret oferit de companie este cel al unui client din sectorul utilităţilor, pe care Wawsome nu l-a numit. Auditul, făcut cu tehnologii asistive şi instrumente specializate, a identificat, printre alte bariere, zone ale site-ului din care utilizatorii nu puteau ieşi folosind tastatura, butoane de descărcare care nu arătau ce factură descarcă şi încărcarea actului de identitate posibilă doar prin tragerea fişierului în pagină, a arătat Onofrievici.
„Problemele au fost prioritizate cu sprijinul Wawsome şi remediate de echipa tehnică a clientului. Acum, navigarea cu tastatura se desfăşoară fără blocaje, cititoarele de ecran pot identifica factura asociată fiecărui buton, iar actul de identitate poate fi încărcat şi printr-o metodă accesibilă din tastatură”, a afirmat el.
Rezultatele sunt urmărite şi prin indicatori comerciali, a afirmat el: „Alături de clienţii noştri urmărim rezultatele prin indicatorii de business, nu doar printr-un scor tehnic: rata de finalizare a comenzilor, abandonul formularelor, numărul solicitărilor de suport şi operaţiunile care se mută din canalul digital către centrul de apeluri sau sucursală”. Compania nu a comunicat valori înainte şi după intervenţie pentru aceşti indicatori în cazul prezentat.
Barierele tipice enumerate de Wawsome sunt imaginile de produs fără descrieri relevante, formularele fără etichete clare, butoanele care nu pot fi apăsate de la tastatură, mesajele de eroare care apar doar vizual, fără să ajungă la tehnologia asistivă, şi documentele PDF formate doar din imagini scanate, pe care tehnologia asistivă nu le poate parcurge. „De exemplu, pentru un formular este nevoie de etichete corecte, ordine logică de navigare, instrucţiuni clare, mesaje de eroare asociate câmpului şi posibilitatea de a identifica problema fără să pierzi datele completate. Pentru imagini, este nevoie de text alternativ relevant, nu doar de o descriere automată generică”, a precizat el.
Oferta companiei combină instrumente software cu evaluări făcute de specialişti, potrivit descrierii companiei. Componenta bazată pe inteligenţă artificială poate genera descrieri alternative pentru anumite imagini, poate completa etichete folosite de cititoarele de ecran şi poate identifica problemele de contrast, iar monitorizarea semnalează barierele noi apărute după modificarea site-ului, potrivit companiei. Evaluarea umană acoperă fluxurile complexe, precum plata, şi include testarea cu cititoare de ecran şi cu tastatura, precum şi verificarea conţinutului video şi a documentelor. „Nicio soluţie automată nu poate garanta singură conformitatea deplină. Noi, la Wawsome, considerăm că anumite probleme necesită testare manuală, judecată umană şi decizii legate de conţinut”, a declarat George Onofrievici. Modulul de accesibilitate poate fi adăugat pe site printr-o linie de cod, fără reconstruirea imediată a platformei, dar nu trebuie prezentat ca un înlocuitor al dezvoltării accesibile sau al testării umane, a precizat el.
Abonamentul pentru modulul de accesibilitate porneşte de la 29,90 euro pe lună, pentru site-uri cu până la 100.000 de afişări de pagină pe lună, iar cel de monitorizare de la 34,90 euro pe lună, pentru până la 50 de pagini. Pentru platformele mari, ofertele sunt personalizate în funcţie de trafic, numărul de pagini şi complexitate, iar proiectele de audit şi consultanţă se bugetează separat, în funcţie de aria evaluării şi de mediile de testare, a arătat compania, iar modificările în cod, design sau conţinut sunt făcute de echipa clientului sau de partenerii lui, pe baza recomandărilor Wawsome.
Compania nu a comunicat o durată standard sau un buget total pentru accesibilizarea unui magazin online. „Durata şi bugetul depind de dimensiunea site-ului, numărul de fluxuri, calitatea codului existent, numărul de limbi, aplicaţiile conectate şi nivelul de accesibilitate urmărit”, a afirmat Onofrievici. La proiectele de audit, bugetul include şi testarea cu oameni, potrivit companiei. „Bugetul ţine cont şi de testarea manuală, inclusiv cu utilizatori cu dizabilităţi, evaluarea documentelor şi a conţinutului, suportul pentru echipa tehnică şi eventualele sesiuni de instruire”, a adăugat el.
Compania are în plan să se extindă şi pe plan local şi internaţional. „Din perspectiva dezvoltării afacerii, vizăm o cotă de piaţă de cel puţin 35% în România, în segmentul soluţiilor şi serviciilor de accesibilitate digitală, extinderea pe noi pieţe din Uniunea Europeană şi diversificarea serviciilor către accesibilitatea fizică”, a afirmat George Onofrievici. Compania nu a precizat termenul pentru atingerea acestei cote şi nici indicatorul prin care o va măsura.
Pentru dimensiunea pieţei, compania a citat estimările firmei de cercetare Fortune Business Insights, potrivit cărora piaţa globală de software pentru accesibilitate digitală a fost de aproximativ 850 mil. dolari în 2025 şi ar ajunge la circa 930 mil. dolari în 2026, şi a estimat segmentul românesc de software de profil la 4-7 mil. euro pe an. Potrivit companiei, intervalul este o extrapolare orientativă pornind de la o estimare a pieţei europene, cu două ponderi, a economiei României în Uniunea Europeană şi a populaţiei cu limitări funcţionale.
Estimarea se referă doar la software, în timp ce piaţa accesibilităţii digitale include şi servicii de audit, consultanţă, dezvoltare şi remediere, a precizat compania. Ţinta de 35% este formulată pentru segmentul „soluţiilor şi serviciilor de accesibilitate digitală”.
Wawsome vede oportunităţi şi în digitalizarea serviciilor publice, iar oferta se adresează inclusiv organizaţiilor fără obligaţii legale, a arătat el: „Ne adresăm atât organizaţiilor care intră sub incidenţa legislaţiei actuale, cât şi celor care vor să îşi facă produsele şi serviciile mai accesibile, indiferent dacă au sau nu această obligaţie legală”. În următorii doi-trei ani, a afirmat Onofrievici, companiile ar urma să treacă de la intervenţii punctuale la verificări integrate în dezvoltarea produselor: „Sperăm că verificările vor deveni parte din procesul de dezvoltare, iar accentul se va muta de la un audit punctual la monitorizarea continuă”.
Platforma este operată de Wawsome Accessibility SRL, potrivit site-ului companiei. Firma a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 449.122 lei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe alephnews.ro
Citeşte pe fanatik.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro










