Fondurile de pensii private (Pilon II) au devenit unul dintre principalii finanţatori ai statului român în acest an. Între 1 ianuarie şi 31 iulie 2025, aproape 23% din totalul titlurilor de stat în lei emise de Ministerul Finanţelor pe piaţa primară au fost cumpărate de aceste fonduri, arată datele dintr-o scrisoare ASF adresată senatului României în contextul unei iniţiative a partidului AUR de opţionalizare a contribuţiei.

În perioada analizată, Ministerul Finanţelor a scos pe piaţă 48 de emisiuni noi (inclusiv redeschideri de serii mai vechi), toate denominate în lei, cu maturităţi cuprinse între 2026 şi 2038. Valoarea totală a titlurilor noi a fost de 34,4 miliarde lei, iar fondurile de pensii au subscris aproximativ 8 miliarde lei, ceea ce echivalează cu 23,1% din total.

Distribuţia achiziţiilor arată o preferinţă clară pentru scadenţele lungi: doar 17% din plasamente au mers către titluri cu maturitate de până în 2029, restul de 83% vizând obligaţiuni cu termene mai îndepărtate, până în 2038. Randamentele la care s-au făcut subscrierile variază între 7,09% şi 8,45%.

Cifrele sugerează că fondurile de pensii au reinvestit masiv contribuţiile participanţilor în datoria statului. În primele şapte luni ale anului, acestea au încasat contribuţii de circa 12,9 miliarde lei, iar achiziţiile de titluri noi de stat au reprezentat peste 61% din aceste intrări.

În medie, în perioada ianuarie–iulie 2025, între 65% şi 68% din portofoliile Pilonului II au fost plasate în titluri de stat româneşti.

Astfel, fondurile de pensii private au consolidat rolul lor de investitor instituţional de bază pentru finanţarea datoriei publice, alături de băncile comerciale. Practic, prin contribuţiile lunare obligatorii virate de angajaţi, Pilonul II direcţionează sume importante către împrumuturile statului, ceea ce asigură o cerere stabilă pentru emisiunile Ministerului Finanţelor.

Pentru stat, această dependenţă de investitori locali precum fondurile de pensii şi băncile comerciale reduce presiunea de a atrage capital străin şi conferă o anumită stabilitate în procesul de finanţare. În acelaşi timp, pentru fonduri, ponderea ridicată a titlurilor de stat în portofolii reflectă atât nevoia de siguranţă şi lichiditate, cât şi constrângerile legale privind administrarea banilor participanţilor.