Fondurile de pensii private Pilon II şi Pilon III au ajuns cel mai mare investitor instituţional pe piaţa de capital din România, cu active de aproximativ 30 de miliarde de euro, din care aproximativ un sfert în acţiuni româneşti, însă dimensiunea în creştere a acestui capital şi lipsa marilor listări ridică întrebarea: unde pot fi plasaţi aceşti bani pe termen lung?

 

„Fondurile de pensii au capital, au apetit, dar au nevoie de oportunităţi de investiţii. Statul are companii mari, însă destul de multe nelistate. Este destul de evident că este un match made in heaven. Avem nevoie unii de ceilalţi”, a spus Cosmin Paraschiv, membru consiliul director CFA, reprezentant al industriei, la un eveniment organizat de CFA joi la Bursa de Valori.

CFA – Asociaţia profesioniştilor în investiţii – a lansat joi un studiu prin care a prezentat avantajele vânzărilor de acţiuni din partea statului la companii deja listate, ceea ce ar duce la încasarea unor sume suplimentare la buget şi deci reducerea pe

bugetul de stat, cât şi la creşterea lichidităţii bursiere. 

 

“Piaţa locală de capital devine prea mică pentru dimensiunea actuală şi în creştere rapidă a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II. Chiar şi cu o pondere relativ redusă a acţiunilor în portofoliile fondurilor – aproximativ 25% în prezent – acestea exercită o presiune directă asupra cererii de instrumente listate de calitate, cu lichiditate şi guvernanţă adecvată. În lipsa unor listări suplimentare, riscul este ca fondurile să ajungă la o concentrare excesivă pe un număr restrâns de emitenţi locali şi la creşterea investiţiilor pe alte pieţe externe”, se arată în studiu.

 

ZF a scris de mai multe ori despre potenţialul unor vânzări suplimentare de acţiuni – SPO – din partea statului. Doar o vânzare de 5% din Hidro – care se poate face chiar peste noapte prin plasamente private – ar adduce circa 2,5 – 3 mld. lei bugetului de stat. 

 

Estimările celor din industrie arată că activele fondurilor se vor dubla până în 2030, alimentate de contribuţii lunare de circa 150 de milioane de euro. În prezent, cea mai mare parte a portofoliilor este plasată în titluri de stat, însă chiar şi cu o expunere relativ redusă pe acţiuni – de aproximativ 25% – cererea fondurilor pentru plasamente listate este considerabilă.

 

Astăzi, fondurile de pensii controlează în jur de 40% din free-float-ul Bursei de Valori Bucureşti, iar trendul este de creştere către 45-50%, spune Paraschiv. Practic, piaţa de capital şi fondurile de pensii se dezvoltă împreună: pe măsură ce activele fondurilor cresc, şi rolul lor pe bursă se amplifică.

 

Cele mai recente listări importante de pe piaţa locală au arătat că fondurile de pensii joacă un rol important în succesul unei oferte. În cazul Hidroelectrica, cea mai mare ofertă publică iniţială din istoria bursei româneşti, fondurile de pensii au subscris jumătate din oferta de acţiuni, iar astăzi deţin circa 10% din companie.

 

„Dacă ne uităm la ultimele IPO-uri, fondurile de pensii au fost întotdeauna investitori ancoră”, a subliniat Paraschiv.

Statul deţine în continuare participaţii în companii mari din energie, infrastructură şi transporturi, multe dintre ele nelistate. Într-un scenariu de deschidere către piaţa de capital, aceste companii ar putea deveni o destinaţie naturală pentru capitalul fondurilor de pensii, interesate de plasamente pe termen lung şi randamente predictibile.

 

Astfel, complementaritatea dintre banii administraţi de fondurile de pensii şi potenţialele listări de companii de stat este evidentă. Pentru bursă şi investitori, ar însemna diversificare şi lichiditate suplimentară. Pentru companies, ar însemna acces la capital şi la o guvernanţă mai transparentă