• Piaţa muncii a cunoscut schimbări semnificative în acest an, arată o analiză a rectorului Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan;
• Domeniul construcţiilor a încheiat anul pe un trend ascendent, nevoia de forţă de muncă este în continuare ridicată. Acest lucru se datorează în principal investiţiilor realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar şi prin fonduri europene;
• În schimb, domenii precum automotive şi IT&C au înregistrat poate cel mai dificil an din ultimii zece, cu concedieri şi reduceri semnificative de bugete. Acestea au resimţit puternic efectele tensiunilor internaţionale şi ale instabilităţii economice europene.

Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, a realizat o analiză la final de an privind evoluţia mediului economic şi a pieţei muncii în anul curent, precum şi perspectivele pentru anul viitor, pe baza dialogului cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai sectorului tehnologic. Concluziile arată că impactul economic a fost diferit de la un sector la altul. Domeniile susţinute de investiţiile din PNRR au avut o evoluţie relativ stabilă, în timp ce sectoarele dependente de pieţele globale, precum automotive şi IT&C, au resimţit puternic efectele tensiunilor internaţionale şi ale instabilităţii economice europene.

Contextul actual este influenţat inclusiv de decizii politice şi economice luate în anii anteriori, care continuă să producă efecte în prezent.

„Industria automotive traversează o perioadă extrem de dificilă la nivel european, iar acest lucru se simte şi în România. Vorbim despre o combinaţie de factori care afectează simultan producătorii şi furnizorii: încetinirea economiei, scăderea cererii, costurile tot mai mari cu energia şi materiile prime, dar şi presiunea tranziţiei către electromobilitate. Investiţiile necesare pentru noile tehnologii sunt foarte mari, iar recuperarea lor este dificilă într-un context economic instabil. În plus, competiţia tot mai puternică din partea Chinei, care beneficiază de costuri mai reduse şi de un avans semnificativ în zona vehiculelor electrice, pune presiune suplimentară pe producătorii europeni. La acestea se adaugă tensiunile comerciale şi problemele din lanţurile de aprovizionare, care afectează întreaga industrie automotive din Europa”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

De altfel, în industria automotive şi în IT&C au fost cele mai multe concedieri anul acesta, atât în România, cât şi la nivel global. Piaţa muncii a trecut prin schimbări importante, în special în zona IT, unde competiţia pentru poziţiile entry-level a crescut considerabil. Dacă în anii anteriori companiile întâmpinau dificultăţi în recrutare, în prezent numărul mare de aplicanţi pentru un singur post indică o piaţă mai favorabilă angajatorilor. În acest context, programele de practică şi internship derulate de Universitatea Politehnica Timişoara, inclusiv cele finanţate din fonduri europene, s-au dovedit esenţiale pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii. În paralel, există domenii precum construcţiile, unde deficitul de specialişti se menţine, pe fondul numărului mare de proiecte aflate în derulare.

„Am discutat cu managerul unei companii mai mici, iar în această toamnă la un anunţ de angajare au fost primite 60 de CV-uri în două ore. Enorm, comparativ cu anii anteriori. Pe lângă provocările economice, inteligenţa artificială a schimbat şi ea piaţa muncii, reducând din posturi. În partea de generare de software, unde este cel mai folosită, creşterea productivităţii unei persoane poate porni de la 50% până la mai mult decât dublu. Totodată, cu ajutorul inteligenţei artificiale putem asista în unele cazuri la rescrierea unei aplicaţii în două-trei săptămâni, în timp ce în trecut era nevoie de o perioadă de peste un an şi de o echipă de programatori. De asemenea, există procese de mentenanţă care se desfăşoară mai repede, fără ca personalul să fie nevoit să le mai stăpânească în detaliu. Deci, este nevoie în piaţa muncii şi de readaptare a calificărilor pe care o persoană le are, atunci când doreşte să se angajeze în aceste domenii”, a continuat Florin Drăgan.

România ar trebui să se bazeze pe inovare şi statul să ofere stabilitate fiscală şi investiţii

Pe lângă provocările economice şi restructurările din sectoarele dependente de pieţele globale, analiza rectorului UPT arată că oportunităţile vin din investiţiile în digitalizare, cercetare şi dezvoltare. De asemenea, mediul de afaceri s-a obişnuit deja cu măsuri guvernamentale luate în ultimele zile ale anului, cu aplicabilitate imediată.

„Predictibilitate, asta cer marile companii de ani de zile. Trebuie să înţelegem că în privat, un buget nu se face de azi pe mâine. Pe lângă instabilitatea internă, companiile vor fi dependente de ce se întâmplă în piaţa globală. Având în vedere că economia noastră nu este bazată pe inovare, expunerea la ce se întâmplă în alte ţări este destul de mare. De altfel, în inovare trebuie investit mai mult dacă vrem să avem o stabilitate pe termen lung, pentru că aici rezultatele nu vor veni imediat. Ar trebui investit în parteneriate între companii şi mediul universitar pentru a genera proiecte de impact. IPCEI este unul dintre programele destul de întârziate, dar care poate arăta modul în care ar trebui făcută cercetare în România. În acelaşi timp universităţile nu-şi mai pot permite să aibă domenii cu angajabilitate în piaţa muncii de 30%, ar trebui să stabilim domeniile în care vrem să contăm şi să investim în special în acestea”, a încheiat rectorul UPT, Florin Drăgan.

Pe termen lung, succesul economiei româneşti depinde şi de dezvoltarea unui ecosistem inovator la nivel regional, care să nu se limiteze doar la marile centre urbane. Crearea unor hub-uri de cercetare şi dezvoltare, susţinerea startup-urilor tehnologice şi conectarea acestora la reţele internaţionale de inovare pot genera noi oportunităţi de angajare şi pot stimula competitivitatea ţării. Implicarea activă a tinerilor în astfel de proiecte va contribui la formarea unei forţe de muncă adaptabile, pregătite să facă faţă provocărilor economice viitoare şi să participe la transformarea digitală şi sustenabilă a României.