Guvernul elveţian vrea să includă în legislaţie amânarea, pentru o perioadă de mai mulţi ani, a bonusurilor acordate bancherilor de top, ca parte a unui pachet de măsuri menit să consolideze reglementarea sectorului financiar după prăbuşirea Credit Suisse, notează Bloomberg.

Măsura s-ar aplica celor mai mari bănci, inclusiv UBS Group AG, şi ar putea presupune reţinerea a între 40% şi 60% din remuneraţia variabilă pentru o perioadă de până la cinci ani, potrivit propunerilor publicate miercuri de guvern.

„Câştigurile pe termen scurt obţinute în detrimentul stabilităţii financiare nu trebuie să fie recompensate”, a declarat ministrul de Finanţe, Karin Keller-Sutter, la Berna.

Măsurile ar depăşi actualul sistem bazat pe principii, care recomandă amânarea unei părţi din remuneraţia variabilă. Alte jurisdicţii importante, precum Marea Britanie, aplică deja în mod obligatoriu amânarea bonusurilor bancherilor seniori, pornind de la ideea că este nevoie de mai mulţi ani pentru ca efectele deciziilor luate sau eventualele abateri să devină evidente.

UBS, de departe cea mai mare bancă din Elveţia, aplică de mult timp un sistem de bonusuri amânate, care ţine cont de performanţă şi de evoluţia preţului acţiunilor, precum şi de eventuale abateri sau de posibilitatea recuperării bonusurilor în urma unor măsuri ale autorităţilor de reglementare.

Pentru membrii conducerii executive, până la 80% din bonusuri pot fi pierdute pe o perioadă de până la cinci ani, potrivit raportului anual pentru 2025. Pentru directorii executivi relevanţi, perioada de amânare este, în medie, de 3,8 ani.

La începutul acestui an, parlamentarii elveţieni au respins un plan separat care prevedea interzicerea completă a bonusurilor bancherilor.

Consiliul Federal a prezentat propunerea privind amânarea bonusurilor, care mai trebuie supusă unei ample consultări şi transformată într-un proiect de lege care să fie înaintat Parlamentului, împreună cu măsuri menite să consolideze rolul Finma, autoritatea de supraveghere financiară a ţării. Un proces separat vizează, de asemenea, reglementările privind capitalul bancar care afectează UBS.

Guvernul propune să îi acorde Finma puterea de a impune băncilor amenzi coercitive, posibil chiar zilnice, în cazul în care acestea nu respectă deciziile autorităţii de reglementare. Această competenţă s-ar adăuga dreptului de a aplica amenzi administrative de până la 10% din veniturile operaţionale anuale în cazurile în care băncile sunt considerate că au încălcat legea sau normele de reglementare. În prezent, Elveţia nu dispune de niciuna dintre aceste competenţe, spre deosebire de majoritatea marilor autorităţi de reglementare din lume.

Potrivit propunerii, autoritatea de reglementare ar trebui, de asemenea, să poată face publice numele instituţiilor financiare împotriva cărora au fost iniţiate proceduri de sancţionare. O altă măsură ar permite, în cazuri grave, eliminarea posibilităţii băncilor de a amâna aplicarea ordinelor autorităţii de reglementare prin contestarea acestora în instanţă, astfel încât ordinele să devină imediat aplicabile.

Autoritatea elveţiană de supraveghere financiară a fost criticată pentru că ar fi fost prea indulgentă cu băncile în anii care au precedat prăbuşirea Credit Suisse în 2023 şi caută acum noi competenţe pentru a supraveghea mai eficient instituţiile financiare.