♦ Lichiditatea interbancară rămâne foarte bună, iar din ceea ce se observă, BNR nu are o politică monetară restrictivă ♦ Nivelurile dobânzilor şi randamentele titlurilor de stat au reflectat mai degrabă o lipsă de lichiditate decât o repoziţionare a investitorilor. ♦ Cursul de schimb îşi caută un nou interval de stabilitate. ♦ Leul este cu circa 3% mai ieftin decât era acum câteva luni, deci investitorii îşi asumă şi riscul de curs atunci când investesc.

Pieţele financiare locale au intrat într-o perioadă de relativă stabilitate, după episoadele de volatilitate generate de incertitudinile politice din ultima perioadă însă perspectivele pentru dobânzi şi cursul de schimb rămân strâns legate de evoluţia inflaţiei, a deficitului fiscal şi a contextului internaţional. Bancherii şi specialiştii din pieţele financiare prezenţi la ZF Bankers Summit 2026 au transmis un mesaj comun că nu există premise pentru reducerea rapidă a dobânzilor de politică monetară însă randamentele titlurilor de stat ar putea urma o tendinţă de scădere dacă inflaţia va continua să se tempereze şi dacă autorităţile vor reuşi să controleze dezechilibrele fiscale.

În acelaşi timp, lichiditatea din sistemul bancar rămâne ridicată, iar pieţele funcţionează într-un climat mult mai calm decât cel anticipat în perioadele de tensiune politică.

Investitorii străini continuă să urmărească România, chiar dacă apetitul lor este mai redus decât în anii precedenţi, iar Ministerul Finanţelor a reuşit să atragă finanţare în condiţii bune în ultimele luni. Potrivit participanţilor la dezbatere, evoluţiile recente ale dobânzilor şi ale randamentelor au reflectat mai degrabă ajustări temporare de lichiditate decât o schimbare fundamentală a percepţiei investitorilor asupra României.

„Cei care au ales să economisească sau să investească în titluri de stat au avut de câştigat în ultimii 5-10 ani. Cu excepţia unui scenariu dificil de anticipat, nu vedem motive pentru ieşirea din acest model care a funcţionat în ultimii ani. Investitorii sunt în continuare relativ în expectativă. Ministerul Finanţelor a reuşit să se finanţeze foarte bine în ultimele săptămâni, iar pieţele traversează o perioadă de calm relativ. Vedem în continuare interes din partea investitorilor străini, nu la acelaşi nivel ca înainte, dar el există. A fost o perioadă de circa două săptămâni de incertitudine după căderea guvernului şi am văzut licitaţii respinse de către Ministerul Finanţelor însă ulterior lucrurile au revenit la normal şi observăm fluxuri atât interne, cât şi externe”, a spus Ionuţ Lianu, CFA, ofiţer şef management Active şi pasive, CEC Bank.

Pe piaţa valutară, aşteptările sunt pentru un nou interval de echilibru al cursului de schimb, după deprecierea leului din ultimele luni. Specialiştii consideră că moneda naţională îşi caută în prezent un nou nivel de stabilitate, în jurul pragului de 5,25 lei pentru un euro, fără a exista perspective pentru mişcări bruşte în absenţa unor şocuri majore. Totodată, companiile şi investitorii par să fi devenit mai disciplinaţi şi mai atenţi la gestionarea riscurilor, interesul pentru instrumentele de acoperire a riscului valutar şi de dobândă crescând semnificativ în ultima perioadă.

„Nu mă aştept să fie evoluţii spectaculoase pe curs. Cursul de schimb îşi caută un nou interval de stabili­tate. Cred că pi­votul o să fie 5,25 lei/euro. Probabil că în jurul acestui nivel se va stabili un nou interval de variaţie, cel puţin pentru perioada imediat următoare. Dobânzile pe termen scurt vor fi ancorate de dobânda de politică monetară a BNR, iar variaţia în acest interval 5,50% - 7,50%, va fi dictată în principal de situaţia lichidităţii din piaţă. Momentan, nu văd de ce s-ar schimba situaţia de la exces spre deficit, în condiţiile în care, în clipa de faţă, pieţele sunt calme şi nu vedem tensiuni. Pe curs, cel mai mare impact îl au mişcările pe contul de capital şi, în speţă, investiţiile sau lichidările de investiţii care vin din zona titlurilor de stat. Acestea pot fi sume mari care se tranzacţionează în piaţă, atât pe instrumentul titlurilor de stat, cât şi prin conversiile din valută în lei sau din lei în valută, şi pot antrena temporar variaţii de curs, pentru că acestea sunt fluxuri care se pot reloca rapid”, a explicat Marius Stoica, director executiv Pieţe Financiare, BRD.

Deşi economia traversează o etapă de creştere modestă, iar inflaţia rămâne peste nivelurile confortabile, fundamentele pieţelor financiare locale sunt solide. În aceste condiţii, scenariul dominant pentru următoarele trimestre este unul de stabilitate relativă, dobânzi menţinute la nivelurile actuale, un curs de schimb controlat şi un interes încă prezent al investitorilor pentru activele româneşti.

Mihaela Lupu, CEO, UniCredit Bank România

► Priorităţile în zona bancară sunt zona de rezilienţă şi de stabilitate, capitalurile, lichiditatea şi gestionarea riscurilor de toate naturile. Este o nouă paradigmă a părţii de digitalizare şi a aşteptărilor clienţilor. Şi oamenii - şi mă refer la competenţă, la a atrage, la a menţine. Nu putem înlocui nimic cu AI-ul.

► Am închis fuziunea cu Alpha Bank, suntem acum în perioada de consolidare, în sensul de valorizare a părţii de productivitate. Ne propunem să creştem peste piaţa. Am făcut asta şi anul trecut, în an de fuziune. Pariem pe accelerare, pentru că avem şi momentumul de după fuziune şi avem muşchii să spun exersaţi şi continuăm să facem ce am făcut şi până acum.

► Vom continua să investim pe zona de tehnologie şi pe experienţa clienţilor, în special de retail. Aici este vorba de tehnologie într-un mix diferit puţin. Pe zona de corporate suntem puternici, suntem în toate aspectele, toate industriile şi susţinem cu adevărat economia. Suntem suntem pe locul trei, indubitabil în ceea ce priveşte creditarea.

► Vrem să creştem sustenabil, iar în perioadele acestea pe care le traversăm, cred că este foarte important să fim aproape de clienţi. Asta nu înseamnă neapărat să spunem da la orice tip de finanţare, pentru că este responsabilitatea noastră de a ghida clienţii şi de a fi parteneri.

► Trebuie să ne ducem tot la fundamente şi mai ales, cu schimbarea generaţiilor şi a preferinţelor generaţiilor, atât consumatori, cât şi ca angajaţi, cred că este un punct esenţial pe care trebuie să-l avem în vedere.

► Avem parteneriate cu băncile şi cu toţi jucătorii care oferă scheme de risk sharing şi credem că asta este viitorul pentru noi în 2026.

► Ne diversificăm pentru că încercăm să creăm un ecosistem care să închidă toate nevoile clientului.

Sergiu Manea, preşedinte executiv, CEO, BCR

► E clar că ne propunem să creştem mai repede decât piaţa. E clar că noi ne dorim să creştem, e clar că activele pe care le aducem, active digitale, plus creşterea competenţei colegilor noştri ţintesc de fapt o creştere universală. Modelul nostru de coverage sper să ne ducă în direcţia despre care de care am vorbit, respectiv să creştem gradul de încredere a publicului şi a clienţilor noştri în modul în care înţelegem să facem banking.

► Nu poate exista prosperitate individuală fără să existe prosperitate economică în sens larg, e foarte clar. Dacă ne uităm puţin în perspectivă, vedem că din 2011-2012 încoace România a crescut până în anul 2024. Între 2012 şi 2019 a crescut semnificativ peste potenţial. Potenţialul economic atunci era de 3,5% şi au fost creşteri de 7%, au fost creşteri de 4%, de 5% şi aşa mai departe. Am avut, laolaltă cu întreaga lume, scădere în 2020, un fel de recovery 2021, 2022 şi după aceea au fost economii mai bine adaptate în trecerea prin acel punct de inflexiune.

► Pentru că trecem printr-o perioadă confuză din punct de vedere economic şi sunt foarte multe şocuri, cred că e foarte important să demonstrăm că suntem aproape de clienţi şi a fi aproape de client înseamnă în primul rând să încercăm să oferim claritate, să încercăm să-i ajutăm în primul rând prin a înţelege stadiul prin care trece clientul respectiv şi să-l ajutăm să înţeleagă care sunt lucrurile pe care le are de făcut astfel încât să poată să navigheze aceste ape tulburi şi, de ce nu, să le navigheze cu succes, însemnând inclusiv creşterea bancabilităţii.

► România are nevoie de consolidare fiscală, această perioadă poate deveni şi un punct de cotitură pentru economie, dacă este folosită pentru a accelera investiţiile, productivitatea şi dezvoltarea sectoarelor strategice. Consolidarea fiscală, paradoxal, s-ar putea să fie şocul de care avem nevoie pentru a trece în noul model economic orientat spre viitor, spre creşterea semnificativă a productivităţii, a valorii pe care o producem, în acoperirea din producţia internă a unor falii în ceea ce priveşte produsele esenţiale de care avem nevoie, indiferent că vorbim despre produse energetice avansate, despre manufactură avansată, defence sau vorbim despre lanţul de mâncare.

► Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toţii realmente este cum ducem din nou potenţialul de creştere în zona de 3% - 3,5%.

► Întrebarea este cum arată o economie relevantă într-un context de T plus 5, T plus 10 ani. Astea sunt întrebările pe care ni le punem.

► Intervenţia nu are neapărat nevoie de bani de la buget, cred că avem instrumente şi avem suficient de multe rezerve să credităm. Cred că ce  este foarte important este să ne dorim mai mult din punctul de vedere al fluidităţii cu care facem investiţii în economie în aceste sectoare ţintă. Cred că e timpul să ne uităm la cum facem lucrurile şi, dacă ne vom propune să fim mult prea competitivi în modul cum facem lucrurile, cu certitudine vom avea creştere de potenţial.

► Eu am convingerea că nevoile bancare sunt pe de o parte un subset al nevoilor vieţii financiare ale unui individ sau ale unei companii. Cândva, băncile erau singurele entităţi care aveau grijă de viaţa financiară a unui individ sau a unei companii. Acum băncile sunt doar o parte dintre cei care oferă acoperire a acestor nevoi.

► Orizontul de timp la care băncile se uită apropo de a avea relevanţă de fapt pentru viaţa financiară a cuiva a crescut. Apoi, băncile europene vorbesc foarte mult despre investiţii nu are nicio legătură cu dorinţa lor de a copia dacă vrei un asset manager american sau a copia o bancă americană, ci are foarte multă legătură cu modul în care arată demografia pe termen mediu şi lung în Europa şi modul în care arată fondurile de pensii pe termen mediu şi lung în Europa.

► În momentul în care vorbim de modul în care construim taxare şi modul în care construim interacţiunea cu statul român, e foarte important ca acel cost administrativ de operare să fie cât mai scăzut.

► Trebuie să creăm organizaţii care sunt capabile nu neapărat să absoarbă şocul tehnologic, ci să folosească tehnologia în scopul creşterii gradului de satisfacţie a clienţilor. Trebuie să ne asigurăm că gradul de competenţă al colegilor noştri creşte şi asta e o investiţie foarte importantă pe care o facem.

► Ne uităm foarte, foarte mult la viitor şi cred că e foarte mult potenţial acolo. Dacă ne uităm la indicele de dispariţie al tinerilor din piaţa forţei de muncă sau din şcoală, vedem că România conduce detaşat la acel aspect, 20% din tineri dispar. Aşa-numitul NEET index arată România pe primul loc, cu 20%, următoarea ţară e Bulgaria, cu 15% şi media europeană undeva la 11% şi cred că investiţia asta în viitor, oricum am concep-o şi oricum am manifesta-o, e una din preocupările tuturor.

► Toate băncile fac educaţie, toate băncile se adresează mediului şcolar şi mediului universitar cu diferite programe foarte atractive.

► Este o datorie şi o responsabilitate a sistemului bancar, aşa cum o vedem noi, în a educa şi a pune lângă educaţie produse relevante, astfel încât generaţii întregi să-şi poată trăi vârsta treia în demnitate. Ne uităm la produse de investiţii, ne uităm şi la finanţarea investiţiilor şi facem asta cu prisosinţă.

► Educaţia financiară ne va duce pe un loc mai bun în Europa.

Raluca Nicolescu, CEO, Banca de Investiţii şi Dezvoltare

► BID este operaţională de circa un an şi are deja produse în piaţă pe care colegii din sectorul bancar le utilizează. Este vorba, în principal, de garanţiile pentru creditele acordate IMM-urilor, în care ne punem cu toţii speranţa că vor contribui la susţinerea procesului de capitalizare a economiei.

► Am semnat acorduri de garanţii de portofoliu cu 12 instituţii financiare care cumulează peste 95% din cota de piaţă, iar cred că 6-7 dintre acestea au lansat deja produsele. Suntem încă la început, însă gradul de utilizare este în creştere.

► Pentru noi, creşterea ca instituţie este definită diferit. Nu o măsurăm doar prin volumele finanţate, ci prin extinderea ariei de intervenţie. Am început cu produse care se adresează în principal creditării, însă transformarea economiei nu poate fi realizată doar prin credit. Este necesară integrarea întregului spectru al arhitecturii financiare, deoarece economia nu poate genera suficiente proiecte bancabile fără capital de risc.

► Nu trebuie să rămânem limitaţi la acelaşi univers de companii bancabile, care se situează de mult timp în jurul pragului de 90.000 de firme. Economia este încă relativ mică, iar băncile îşi doresc să crească odată cu ea. Rolul nostru este să contribuim la extinderea acestei baze şi să creştem numărul companiilor care pot accesa finanţare şi pot susţine dezvoltarea economică.

► Pe zona de creditare avem în pregătire şi produse finanţate din fonduri europene. Acestea nu sunt încă lansate, însă avem deja acorduri semnate cu trei Agenţii pentru Dezvoltare Regională (ADR), în special pentru proiecte finanţate prin Fondul pentru Tranziţie Justă.

► Din perspectiva unei bănci de dezvoltare, priorităţile noastre sunt să construim relevanţa structurală a instituţiei. BID a fost creată pentru a corecta anumite eşecuri de piaţă şi pentru a reduce deficitul de finanţare existent, contribuind astfel la transformarea economiei şi la extinderea bazei de companii bancabile. Aceasta reprezintă una dintre priorităţile noastre majore. Un alt aspect esenţial îl reprezintă resursa umană.

► Plafonul maxim pentru garanţiile semnate este de 6 mld. lei pe parcursul a trei ani, ceea ce acoperă trei ani din planul nostru de afaceri. În paralel, avem şi garanţii individuale, pentru care am semnat acorduri cu şase instituţii ce deţin împreună o cotă de piaţă de aproximativ 66%. În acest segment avem deja un pipeline de proiecte şi considerăm că, împreună, vom putea mobiliza mai mult capital privat.

► În această etapă pregătim şi am făcut deja demersurile necesare pentru o nouă majorare de capital.

► Următoarea noastră direcţie de intervenţie va fi dezvoltarea unor vehicule dedicate capitalului de risc. Potenţial există, capital există, lichiditate există. Important este să reuşim să identificăm şi să susţinem acele idei care se pot transforma în afaceri bancabile.

► Creştem prin construirea acestei arhitecturi financiare. Este nevoie de implicarea mediului privat, de existenţa unor instituţii sau de completarea ecosistemului cu actori care în prezent nu sunt suficient de prezenţi, precum fondurile de capital şi business angels. Fondurile de capital contribuie la capitalizarea companiilor şi asigură prima etapă de finanţare acolo unde există un grad ridicat de risc. Economia trebuie transformată structural pentru a susţine dezvoltarea acestor mecanisme. Sectorul IT are o contribuţie de aproximativ 8% la PIB.

Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

► Ne propunem să continuăm creşterea, investind tot mai mult în experienţe digitale simple şi intuitive pentru clienţi, fără să pierdem însă componenta umană, care rămâne esenţială în relaţia cu banca.

► Credem în continuare în modelul «phygital», ce combină interacţiunea digitală cu cea fizică, iar investiţiile noastre merg în ambele direcţii. Clienţii îşi doresc soluţii rapide şi digitale, dar în acelaşi timp apreciază în continuare componenta umană şi consilierea personalizată.

► Investim constant în rezilienţă, cyber security şi administrarea riscurilor, însă contextul actual - economic, geopolitic şi tehnologic - aduce provocări noi şi obligă băncile să fie mult mai agile şi mai prudente.

► Ne propunem anul acesta să extindem în continuare gama de produse, în special în zona de investiţii, astfel încât să aducem mai multă valoare clienţilor noştri şi, în acelaşi timp, să continuăm să atragem noi clienţi.

► Ne apropiem de pragul de 2 milioane de clienţi activi, ceea ce pentru noi reprezintă un moment foarte important şi relevant.

► Am început bine anul şi din perspectiva creditării. Am închis câteva tranzacţii importante, care ne-au adus deja o creştere de aproximativ 5% faţă de finalul anului trecut, ceea ce este un semnal foarte bun.

► Românii trebuie să îşi schimbe treptat comportamentul financiar şi să treacă de la modelul tradiţional bazat aproape exclusiv pe economisire în depozite către investiţii şi diversificarea surselor de venit.

► Prosperitatea familiilor în anii care urmează, când generaţia cea mai numeroasă se apropie de pensie, depinde şi de capacitatea oamenilor de a-şi diversifica sursele de venit şi de a începe să investească cât mai devreme. Investiţiile sunt necesare pentru prosperitatea şi sănătateafinanciară a românilor pe termen lung.

CITIŢI CONTINUAREA ÎN PAGINA 2