De unde vin produsele de la Kaufland, cel mai mare retailer din România

Autor: Cristina Roşca Postat la 26 august 2020 523 afişări

De unde vin produsele de la Kaufland, cel mai mare retailer din România

♦ Grupul german Kaufland deţine în România o reţea de circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici ♦ Cu afaceri de circa 12 mld. lei în 2019, nemţii sunt liderii comerţului local.

Lanţul de magazine Kaufland a achiziţionat în exerciţiul financiar 2019 direct de la furnizori bunuri şi servicii în valoare de 2,124 mld. euro. Din totalul sumei, 1,795 mld. euro reprezintă cheltuielile directe cu furnizorii români.

„În exerciţiul financiar 2019 (1 martie 2019 – 29 februarie 2020- n.red.) Kaufland a lucrat direct cu peste 2.800 de furnizori dintre care peste 2.300 au sediul în România“, spun reprezentanţii retailerului.

Ei adaugă că au achiziţionat direct de la furnizori români bunuri şi servicii în valoare de 1,8 mld. euro, cea mai mare sumă mergând către alimente, băuturi şi ţigări. De altfel, în magazinele Kaufland – şi în toate din comerţul modern - aceste tipuri de produse sunt dominante atât ca prezenţă pe raft, cât şi ca vânzări.

Suma totală include însă şi banii cheltuiţi pentru produse chimice, pentru articole de hârtie, pentru transport sau cons­trucţii. Mai exact, sunt incluse şi contractele cu constructorii magazi­ne­lor, cu companiile de transport par­te­nere – cele care livrează marfă şi perso­ane - şi cu toate celelalte tipuri de furnizori.

„Peste 82% din furnizori sunt com­panii româneşti. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România furnizarea de produse şi servicii către Kaufland Ro­mânia poate fi o importantă opo­r­tu­nitate de creştere a vânzărilor. Analiza noastră asupra furnizorilor direcţi a indicat că achiziţiile interne au crescut cu 4,9% în cursul anului financiar 2019“, mai spun oficialii Kaufland.

Ei adaugă că la fiecare un euro cheltuit de clienţi, 66 de eurocenţi merg către furnizorii români, generând valoare adăugată brută indirectă şi locuri de muncă în România, 12 euro­cenţi sunt cheltuiţi cu furnizorii interna­ţionali, iar 6 eurocenţi sunt plătiţi anga­jaţilor. Restul se împart astfel: 5 euro­cenţi sunt plătiţi guvernului ca impozite, iar 11 eurocenţi sunt profit operaţional, deprecieri, amortizări şi ajustări conta­bile suplimentare.

Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan vulnerabilităţile comerţului global, mai ales ale celui alimentar, în special în cazul ţărilor care se apro­vizionau masiv din afara Europei. Odată cu problemele de aprovizionare la nivel mondial din primele săptămâni ale stării de urgenţă, companiile s-au reorientat către producătorii locali.

Consumatorii au început şi ei să caute tot mai mult bunuri „made in Romania“.

Şi în cazul Kaufland a crescut numărul de colaboratori locali, însă nu cu ocazia pandemiei, ci era o tendinţă ce durează de mai mulţi ani. Ponderea produselor provenite de la furnizori locali în totalul ofertei a fost până recent un subiect tabu, însă în ultimii ani tot mai mulţi jucători au început să facă publice aceste date în contextul în care consumatorii au început să caute produse realizate local pe fondul unui reviriment al patriotismului.

În perioada de boom economic a României, brandurile internaţionale erau cele care umpleau coşurile de cumpărături ale consumatorilor. În ultimii ani însă, afinitatea pentru „made in Romania“ a crescut, la fel şi nostalgia după gustul de altădată.

Oficialii Kaufland spuneau recent că deşi în total portofoliu, peste 85% din produse provin din România, există şi cazuri unde ponderea e mai mare. Astfel, 100% din produsele de panificaţie provin de la producători autohtoni, iar ouăle de la găini autohtone au o prezenţă la raft de 100%. Există şi categorii de produse unde nemţii nu găsesc furnizori locali, cum ar fi detergenţii sau produsele de curăţare a locuinţei.

Kaufland are local o reţea de circa 130 de hipermarketuri cu preţuri mici, magazinele fiind alimentate din cele două depozite proprii ale companiei amplasate în Ploieşti şi Turda. În fiecare zi, în depozitele companiei intră peste 1.000 de camioane mari şi mici. În fiecare zi, din aceleaşi depozite pleacă circa 500 de camioane, care aprovizionează magazinele din întreaga ţară, hipermarketurile fiind aprovizionate cel puţin o dată pe zi.

Kaufland este liderul comerţului local cu afaceri de circa 12 mld. lei anul trecut, plus 9%.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
furnizori,
kaufland,
romania,
produse

Citeşte pe comedymall.ro

Citeşte pe monitorulpartidelor.ro

Cum supravietuiesc afacerile mici în criză? Cum supravietuiesc afacerile mici în criză?

Decalogul unui mic antreprenor: Pentru noi în toată această perioadă a contat să nu ne pierdem cumpătul. Să rămânem atenţi. Să vorbim sincer şi deschis cu echipa. Să fim creativi şi să pivotăm rapid atunci când se arată posibilităţi. Să fim optimişti. Să avem încredere. Să fim îndrăzneţi. Să ştim la ce să renunţăm. Să fim recunoscători. Să ne agăţăm de orice ni se oferă.

vezi continuarea
ZF.ro
Care este povestea Aur’a, apa de aur din România care se bea la Festivalul de Film de la Cannes, la Grand Prix-ul de la Monaco şi în hotelurile de cinci stele din Asia Care este povestea Aur’a, apa de aur din România care se bea la Festivalul de Film de la Cannes, la Grand Prix-ul de la Monaco şi în hotelurile de cinci stele din Asia
Sectorul din România care a învins total criza şi a explodat în pandemie
Mediafax
Săracii oameni bogaţi. Cine sunt câştigătorii, dar şi cei care au avut de pierdut din cauza pandemiei de COVID-19 Săracii oameni bogaţi. Cine sunt câştigătorii, dar şi cei care au avut de pierdut din cauza pandemiei de COVID-19
Moneda euro atinge un nou maxim istoric. Claudiu Vuţă, analist economic: Pragul de 5 lei pentru un euro probabil va fi atins în mai puţin de o lună, dacă vom continua la fel
MonitorulApararii
Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania Problema refugiaţilor revine în atenţia clasei politice din Germania
Diplomaţia coercitivă în estul Mării Mediterane
MonitorulPartidelor
CCR, şah la Guvern CCR, şah la Guvern
Întâlnire discretă la Cotroceni
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.