„Am avut o convorbire cu Ilija Srdanović, liderul Listei Studenţilor din Serbia”, a scris pe X preşedintele francez Emmanuel Macron, potrivit Euronews. Macron este doar ultimul lider european care l-a sunat după alegerile din 25 octombrie.

Lista Studenţilor, născută din mişcarea de protest, a câştigat 140 din cele 250 de locuri în Parlament. Rezultatul îi permite să formeze singură guvernul şi pune capăt dominaţiei de 14 ani a Partidului Progresist Sârb (SNS) al lui Aleksandar Vučić.

Preşedintele Consiliului European, António Costa, premierul croat Andrej Plenković, premierul ungar Péter Magyar şi comisarul pentru extindere Marta Kos s-au grăbit să felicite noua forţă politică. Aproape toţi l-au sunat pe Srdanović.

Şi preşedintele Nicuşor Dan a felicitat Lista Studenţilor, pe 26 octombrie. „Uniţi prin comunităţile noastre şi printr-o prietenie de lungă durată de-a lungul Dunării, România şi Serbia pot construi un parteneriat şi mai puternic”, a scris el pe X.

Profesorul devenit simbolul protestelor

Până acum doi ani, Srdanović, în vârstă de 56 de ani, era un profesor puţin cunoscut. Născut la Novi Sad şi crescut la Vrbas, lucrează din 1997 la Institutul pentru Boli Cardiovasculare din Voivodina şi predă la Facultatea de Medicină din Novi Sad.

A devenit una dintre figurile protestelor studenţeşti de după prăbuşirea copertinei gării din Novi Sad, care a ucis 16 oameni pe 1 noiembrie 2024. L-a criticat dur pe Vučić pentru violenţele poliţiei împotriva protestatarilor şi pentru amestecul în autonomia universităţilor. În septembrie, a fost desemnat să conducă lista celor 250 de candidaţi.

UE da, sancţiuni împotriva Rusiei nu

Srdanović a reafirmat angajamentul mişcării pentru aderarea la UE, lupta împotriva corupţiei, independenţa justiţiei şi libertatea presei. „Rămânem angajaţi în integrarea europeană”, a declarat el pentru Radio Europa Liberă.

Politica externă a Serbiei nu se va schimba însă radical. Cel mai sensibil punct pentru Bruxelles rămâne refuzul de a se alinia la sancţiunile UE împotriva Rusiei, pentru că mulţi sârbi îşi amintesc cât au suferit din cauza sancţiunilor occidentale din epoca Milošević. În privinţa Kosovo, Srdanović spune că dialogul cu Priştina trebuie să continue, dar nu exclude revizuirea acordurilor încheiate până acum.

Va fi premier?

Mişcarea a avut doi ani o conducere colegială, fără un lider clar, iar componenţa guvernului va fi votată de deputaţii aleşi. Srdanović nu a făcut parte nici din delegaţia de patru persoane care s-a întâlnit luni, la Bruxelles, cu comisarul Marta Kos.

Alte nume vehiculate pentru funcţia de premier sunt Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naţionale a Serbiei, şi profesorul Radomir Saičić. Srdanović a spus că ar accepta o nominalizare, dar a precizat că lista nu are un lider unic, iar candidaţii vor fi aleşi colectiv.